SINGURÄ‚TATEA MATEMATICIANULUI
Există puține lucruri în viața mea cu care să mă mândresc plenar, fără teama că le-am înfrumusețat cu note de subiectivism. Unul dintre acestea este că am făcut Facultatea de Matematică a Universității București. Observați că nu am infatuarea să afirm că sunt matematician, acesta fiind un titlu aproape de noblețe, rezervat unor aleși. Unul dintre acești aleși este academicianul Solomon Marcus. A împlinit anul acesta 85 de ani. Este probabil ultimul rămas dintre cei mandatați genetic să ne transmită, prin ștafetă directă, spiritul lui Moisil ori Onicescu ori Caius Iacob ori Mihoc ori Miron Nicolescu ori Gheorghe Vrânceanu. Puteti crede că am avut privilegiul să-i am ca profesori pe toți aceștia? Unora chiar le-am luat interviuri pentru revista studențească la care colaboram. Cum, atunci, să nu fiu mândru cu îndreptățire? (mai mult…)
O săptămână cu Mihăieș și Cărtărescu soporifici
REVISTA PRESEI DE SÂMBÄ‚TÄ‚ O săptămână calmă, fără editoriale explozive. Opoziția pare adormită, puterea merge pe vârfuri să n-o trezească, suntem în decembrie revoluționar și orice scânteie poate detona mămăliga. Cred că s-a dat ucaz de la cotrocenie către oștile portocalii să nu sufle nimeni în jar, să se treacă pe cântece de leagăn până după plecarea lui Moș Crăciun. Vă rog să observați cât de silențios au defilat săptămâna asta fanfariștii de serviciu ai puterii: fără stenograme pe surse, fără pas de defilare pentru onor la președinte, fără gâlceavă de bruiaj. Singură doamna Vass, consiliera dlui. Boc, ce a mai inflamat aiurea atmosfera prin talkswow-uri, cu vorbirea ei răspicată și belicos "“ sentențioasă. Dar cine s-o bage în seamă când reprezintă un guvern cu 5% credibilitate? (mai mult…)
Traian Băsescu piratează modelul Putin
Traian Băsescu este, structural, un autoritarist. Chiar și pe sine se conduce cu ucazuri viscerale, ce-i produc probleme nu de puține ori finalizate cu deranjamente publice. Reacțiile sale imprevizibile, incapacitatea de a accepta soluția corectă atunci când ea intră în coliziune cu tenebrele unei firi de nestăpânit, îl fac de temut. Oamenii din jurul lui, mai toți împliniți deci având ce pierde, nu se încumetă să-i vrea binele atât de mult încât să-l corecteze ori să-l oprească de la fapte necugetate. Le e frică de represalii pentru crima de lesmajestate.  Când s-au găsit totuși unii să-și depășească această frică (Pleșu, Renate Webber), cleștele personalității lui paranoice i-a sugrumat până i-a extras și ejectat afară. (mai mult…)
Intergalactica Elena Udrea
EDITORIALUL DE JOI Elena Udrea este un Traian Băsescu mai accesorizat. Probabil așa cum și-ar fi visat acesta să fie dacă viața nu l-ar fi împins rechin pe mare ci l-ar fi lăsat țipar pe uscat: cu bronhii în loc de branhii, alunecos, poleit, temut, falic. Dar EU este, din păcate pentru ea, și un accesoriu al lui TB. Dacă mâine TB se scufundă, EU se duce după el în hău ca pupa după Titanic. Mulți comentează nurii Elenei. Unii, cu centrul de greutate jos, zic c-ar avea picioarele lungi. Alții, cu centru de greutate sus, c-ar avea genele scurte. Eu cred că explicația naturii ei ascensionale, antigravitaționale, trebuie căutată undeva la mijloc. (mai mult…)
Boii lui Andrei Pleșu
(comentariu postat la articolul lui Andrei Plesu din Adevarul, 08 dec. 2010, intitulat "Eul propriu ca obsesie", articol ce poate fi citit accesand linkul ) Așa cum Nicolae Grigorescu picta boi, Andrei Pleșu tipologizează români: după "spiritul critic în supradoză" (Dilema Veche), după "eul propriu ca obsesie" (Adevărul) și, în pregătire, după " sinuciderea prin inaniție ca formă de patriotism" (Pentru Patrie). Adevărul e că românașii noștri au devenit, mai nou, foarte enervanți. Și pentru putere, tot mai lipsită de voluptatea hoției ca recompensă, și pentru reazemele ei mediatice, intelectuali subțiri cu creativitatea vlăguită de prea manifesta tendință spre surpare a tot ce e în jur. (mai mult…)
La o cafea cu musafirii de pe blog (2)
Niels Schmecker este un forumist redutabil. Atât de redutabil încât uneori este cenzurat de publicații cenzurate. Nu pentru limbaj, care este unul șlefuit, ci pentru mesaj, foarte adesea coroziv. Îmi face plăcere să-i găzduiesc azi un comentariu pe care tocmai mi l-a trimis, invitându-vă să reflectați la tema propusă și la argumentele anti migrenă... Prețioșii ridicoli sau tupeul decorat ca inteligență. Autor: Niels Schmecker Nu as vrea sa ma lungesc prea mult cu discutia despre ura, pentru ca m-a apucat o migrena extrem de insistenta"¦ De unde mi se trage?! De la prea multi "pretiosi ridicoli" care, de pe pozitii de forta, ii insulta pe toti in jur, cu aere de"¦ Voltaires ai natiunii, de la prea multi imbecili tupeisti care "dau lectii" de inteligenta si corectitudine politica damboviteana poporului TV"¦ Cum sa nu te apuce migrena, cand tupeul a fost decorat ca inteligenta, cand oamenii cu ceva staif la…
La o cafea cu musafirii de pe blog (1)
CROCHIUL DE MARTI Am primit, zilele trecute, următorul mesaj de la Aa. Era o reacție la comentariul meu "Să nu confundăm spiritul de luptă cu ura" postat la articolul lui Andrei Pleșu publicat in Adevarul din 01 dec. 2010 sub titlul " Ura ca mod de viata". Acest articol poate fi citit accesand linkul (mai mult…)
Topul nesimțirii
Sunt derutat. De vreo două săptămâni tot îmi propun să evidențiez cea mai nesimțită declarație făcută recent de un politician din România și mereu sunt obligat să revizuiesc ordinea la vârful clasamentului din cauza câte unui "new entry". O fi criza, o fi apropierea vacanței de iarnă, o fi impresia că dacă poporul ăsta este tăcut trebuie să fie și prost? Nu știu. Cert este că dacă mai amân mult declararea câștigătorului s-ar putea să se întâmple ca la ciclism, când etapa este câștigată la fotografie și un intreg pluton este declarat sosit în același timp cu învingătorul. (mai mult…)
Forumurile „“ o formă de terapie a străzii (2)
O altă terapie din rețetarul străzii se referă la înlocuirea mesajelor generaliste, generalizante și soporifice cu mesaje aplicate, la subiect, capabile a molesta răul și a-i supune oprobriului pe autorii săi. Nu neg, Doamne ferește, rolul și frumusețea eseisticii ca specie literară. Consider însă că în spațiul publicisticii socio "“ politice, în subsolul căreia se plasează cel mai adesea producțiile forumiștilor, a combate prin texte erudite, abstracte, în care singurele nume proprii sunt ale clasicilor citați, este sau o formă de evazionism intelectual sau o formă egoistă de a epata. (mai mult…)
Forumurile „“ o formă de terapie a străzii
Revista Presei de sambata Peste un anumit nivel de realizare, oamenilor nu le mai place să fie confundați cu strada. În general strada înseamnă pentru ei procentul ăla mare, uniformizant, al celor pe care nu-i remarcă nimeni ca personalități. Mulți cred că ieșirea din anonimatul străzii înseamnă decuplarea de problemele acesteia, aderarea la noi proiecte de realitate, unele extrem de exclusiviste și chiar imorale, cu sisteme de valori și unități de măsură create special. (mai mult…)