In Postul Pastelui, CTP il infiereaza mincinos si cu manie proletara pe Patriarh
 Eu cred că personaje ca CTP ne-au fost date ca să nu uităm că diavolul există. (mai mult…)
De ce deranjează Nicolae Breban?
La această întrebare există un răspuns politic È™i unul artistic. Răspunsul politic este: pentru că nu face parte din gaÈ™că. Răspunsul artistic este: pentru că nu are egal, ca romancier român în viață, printre "žgloriile" găÈ™tii. (mai mult…)
Manierismul epuizării
Cât sunt plini de energie, oamenii arată diverși și imprevizibili. Asta pentru că acțiunea lor e mult mai greu de prins în ecuații decât repausul. Când însă obosesc, se lasă uniformizați de tiparele aplatizate ale bătrâneții și devin tot mai rigizi în vitalitatea lor pe sfârșite. (mai mult…)
Trucuri de șarlatan
V-ați întrebat vreo clipă de ce a târât-o Traian Băsescu pe soția sa la pozele de grup ale PMP, pe plajă? (mai mult…)
@Garfield, motanu – un Jackie Chan al luptei antibăsiste
I-am remarcat pentru prima oară prezența în urmă cu vreo 4 ani, pe forumurile de la EVZ. Printre limacșii lenți la creier ai locului, care îmbăloșau cu laude de clasă ajutătoare funduri de editorialiști portocalii, țopăia un smintit haios, pus pe rele, hotărât să-i turbeze prin înțepături, eschive și viteză de reacție fără antidot. Le împleticea pur și simplu limbile, îi făcea să dea în bâlbâială, îi pișca neîncetat ba cu sarcasmul, ba cu logica, ba cu halebarda de străpuns tovalul a imprecației sale nemiloase. (mai mult…)
Câteva constatări
Postarea, zilele trecute, a "Scrisorii deschise către Crin Antonescu" mi-a prilejuit câteva constatări de natură a-mi întări încrederea în justețea punctului de vedere susținut acolo: că organizarea unui miting de amploare al USL este un gest politic necesar, realizabil și, mai ales, generator de spaime pentru coteria Băsescu. (mai mult…)
Oficina ICR
Andrei Marga nu s-a numărat niciodată printre favoriții mei. Prin urmare, nici nu m-am bucurat dar nici nu m-am întristat să-l văd oscilând ca un elastic de bungee jumping între numiri și demisii spectaculoase. (mai mult…)
Andrei Pleșu – polarități subiective
Genul acesta de antiteză în oglindă ales de domnul Pleșu pentru ultimul său editorial din Dilema Veche, ca să spargă monotonia, Â produce efect doar la contraste mari. Când e folosit unde totul e interșanjabil, ca aici, dă impresia de făcătură. Și în loc să nască umor grotesc naște suspiciuni la buna credință. (mai mult…)
Președintele-strigoi
Nu mă mai pot uita la imagini cu Traian Băsescu. Nu mai suport să-i văd chipul. Trăiesc același sentiment acut de intoleranță ca în cazul lui Ceaușescu pe vremea ultimilor ani ai obsesivului regim. (mai mult…)
Beția cu alcool metilic a lui Mircea Mihăieș
Ce altceva poate fi considerat Mircea Mihăieș decât întruchiparea viziunii lui Patapievici despre talent, profesionalism, devotament față de cultura românească și, imperativ, despre apolitism. Dacă mai privim și spre un alt preferat al lui Pata, Cristian Neagoe (cel cu ketamina, de la New York), ne putem lămuri întrucâtva cam ce gusturi împotriva naturii are președintele ICR, cam ce șleahtă de pramatii s-a aciuat la umbra devianțelor sale. (mai mult…)