Groparii societatii civile si tristele lor cortegii
 Participam odată la o înmormântare decentă de provincie. Lume multă, tăcută È™i tristă, urma spre groapă sicriul purtat de dricul oraÈ™ului tras de doi cai negri. Mortul era omagiat, în felul acesta, pentru faptele bune pe care le făcuse în viață dar È™i pentru rolul important pe care îl avusese în urbe. La un moment dat au apărut, de pe o stradă laterală, niÈ™te bocitoare. Vreo 5-6. Le angajase unul dintre posibilii moÈ™tenitori care trăia în străinătate È™i care venise acum, special pentru eveniment,  să-È™i etaleze potența È™i să-È™i impună primordialitatea la succesiune. (mai mult…)
Klaus Johannis „“ teste și proteste
Se împlinește în curând o lună de la alegerea lui Klaus Johannis drept președinte al României. O țară ruptă în două încearcă să găsească puncte de confluență între curentul anti-Băsescu și curentul pro-Johannis. Acest deziderat national întâmpină însă mari dificultăți. (mai mult…)
Cu bășcălia la priveghi
Mie mi-e drag USL-ul. Și mă deranjează când este comparat cu un hoit, mai ales într-un ziar și într-o rubrică unde mai sunt publicate, din când în când, și articolele mele. De aceea vreau să intervin și să-i iau apărarea. (mai mult…)
Cine plânge după fostul ICR?
Pentru simplificarea discuției sunt gata să le fac celor la care mă voi referi in continuare concesia de a presupune ceva în care eu nu cred și anume că fostul ICR, condus de Horia Roman Patapievici, a avut performanțe bune în zona culturală. (mai mult…)
Convalescența domnului Cărtărescu
Chiar eram curios să văd în ce fel au influențat rezultatele alegerilor din 9 decembrie depresia domnului Cărtărescu.  După ultimele editoriale din EVZ, în care vorbea cu exclamații gâtuite de spaimă despre perspectiva apocalipsei naționale, despre România sub   Antonescu și Ponta ca despre o viitoare gubernie rusă, am fost îngrijorat să nu-și fi scăpat iremediabil de sub control, să nu facă vreun gest necugetat. (mai mult…)
Decăderea unei aristocrații contrafăcute
Au profitat de comunism când comunismul era la putere, publicând în turbulența sectaristă a acestuia chiar mai ușor, mai nederanjați și cu tiraje mai de răsfăț, decât propagandiștii de la Ștefan Gheorghiu. Au profitat de comunism și mai târziu, înfigându-și colții în el, când acesta, decăzut în stârv, putea fi atacat fără riscuri, din toate unghiurile și pe toate gusturile, oricât de canibalice. (mai mult…)
Gabriel Liiceanu – propria sa parodie
Ca orice bulibașă cu mascații la poartă care, în vederea arestării , se împopoțonează cu colanuri și ghiuluri pentru a ridica moralul membrilor șatrei răvășite, și Traian Băsescu, presimțind nasol și conspirând monstruos, scoate de prin sarcofage mumii ciuruite de molii pentru a le pune să sperie poporul. (mai mult…)
Metehne de țârcovnic
Dilema Veche are un patriarh, Andrei Pleșu, un mitropolit, Radu Cosașu, câțiva arhiepiscopi și episcopi itineranți și o armată întreagă de preoți și diaconi somnolenți și adormitori, din rândul cărora se remarcă exorcistul pe dos Sever Voinescu, reprezentantul sub acoperire al lui Scaraoțchi în lumea travestițiilor în ale celor bune. (mai mult…)
Solia leproșilor
La înscăunarea sa ca președinte, în 2004, Traian Băsescu părea, pentru adulatorii săi, un fel de Midas, regele frigian care transforma în aur tot ce atingea. (mai mult…)
Despre sinceritate
Viața noastră este permanent supusă unei duble judecăți: a societății și a propriei conștiinț se întâmplă prea des să pledăm la fel în fața celor două instanțe. Sinceritatea maximă o atingem la interogatoriile eului. Și asta pentru că ne este mult mai greu să ne mințim convingător pe noi înșine decât pe alții. (mai mult…)