Solutia constitutionala si patriotica: suspendarea lui Klaus Iohannis!
Nu-mi amintesc să fi existat, după decembrie 89, un val atât de puternic de contestare mediatică a preşedintelui României, ca în aceste zile. (more…)
Saracul Nicusor Dan sau cum se fura un partid
Când Uniunea Salvaţi Bucureştiul a făcut un scor neaşteptat de mare la alegerile locale pentru Primăria Capitalei am apreciat ciudăţenia ca fiind una benefică. Societatea civilă prindea glas nu la comandă superioară ci din propria ei devenire. Mi se părea că ne maturizăm ca popor. (more…)
Saracul Nicusor Dan
Este uluitor cum, uneori, realități evidente, cu explicații imediate și inatacabile, sunt percepute și interpretate complet deformat de mase largi de cetățeni. Iată, de exemplu, ruptura de la noi, dintre „tinerii frumoși și liberi” (sintagmă profund mistificatoare și manipulatorie) și restul populației, net majoritară la vot. (more…)
Cristian Tudor Popescu – ca de la „șmecher” la „jmecher”
CTP publică în ultimul număr din Dilema Veche un articol straniu, intitulat „Jmecherul român”. Articolul are două jumătăți complet în dezechilibru. Prima, scrisă excelent, de o mână inspirată și cu un aplomb eseistic propriu stărilor de grație. A doua, strident tezistă, supurând din viscere cangrenate orbire, prostie, ranchiună, automatism cazon, plăcere de a infecta. (more…)
De ce deranjează Nicolae Breban?
La această întrebare există un răspuns politic și unul artistic. Răspunsul politic este: pentru că nu face parte din gașcă. Răspunsul artistic este: pentru că nu are egal, ca romancier român în viață, printre „gloriile” găștii. (more…)
Andrei Pleşu – ticuri de arhivar, sadisme de entomolog
DOMNUL Andrei Pleşu trece drept o persoană manierată, cu abilităţi feline în a-şi gestiona interesele. Ştie să toarcă atunci când este scărpinat pe burtică dar nu ezită să-şi scoată ghearele din perniţe dacă e rost de căţărat, de scurmat sau de zgâriat. (more…)
Lumina vine de la Păltiniș
Numele „Păltiniș” și-a depășit de mult rezonanța pur geografică. Prin șansa de a fi fost asociat ultimilor ani de viață și creație ai filozofului Constantin Noica, a devenit un simbol cultural. O destinație de patrimoniu. Schitul și Casa Memorială ce păstrează printre noi spiritul acestui sfânt laic îndeamnă la ieșirea din tiparele societății consumiste și la căutarea, în sinele profund și ascetic, a adevăratului rost pe lumea asta. (more…)
Entomologul Andrei Pleşu
Articol cenzurat pe forumul din Adevarul al domnului Plesu. Rog pe toti cei care vor si pot, sa contribuie la popularizarea lui pe alte cai. Fariseismul si complicitatea de gasca trebuie demascate si descurajate. Andrei Pleşu devine din ce în ce mai previzibil, pe măsură ce trec anii. Orbita intereselor sale imediate intersectează tot mai rar, periferic şi nesubstanţial centrele de putere ale societăţii. Articolele săptămânale din Dilema Veche şi Adevărul dezvăluie un personaj sastisit, erodat în idealuri, care nu mai are forţa de a-şi retuşa contururile tremurate. Ba, mai rău, le adânceşte prin repetarea la nesfârşit a unor clişee de gândire şi atitudine. Autorul se lasă copleşit de manierismul, deloc elevat, al anchilozării în prejudecăţi. (more…)
Năduşeli de farisei
“Ai face bine să asculţi. Nu mă dezamăgi!” Asemenea vorbe blajine, în gura unui Corleone, sunt echivalentul ameninţării cu moartea. (more…)
Morsa cufurită sau Nişte pamperşi pentru Andrei Pleşu
De ce morsă? E gras, lucios, cu buze răsfrânte şi pofticioase, ca ale hulpavului guzgan rozaliu. Cinetic vorbind este alunecos şi lent, parcă veşnic refugiat în voluptatea siestei. Maestru al imprecaţiei cu vorbă de plastilină jigneşte ca englezii, pe după perdea şi otrăvit. Un birjar, în fondul jignirilor pe care le proferează, dar nu expus gloatei în livrea, pe capra năclăită a birjei, ci ghemuit la pândă în cupeul acesteia tapetat cu sudalme metaforizate pentru a sări la beregată ori de câte ori un bâzâit din altă gamă îi perturbă confortul şi langoarea. Cufurit, pentru că are momente de tresărire din amorţeala digestiei pentru a se grăbi să spârcâie moale, galben-verzui şi puturos (ah, fierea, fierea…) ofticile şi umorile nedigerate pe care mahalaua ineptă i le îndească pe gât. Când amicul lui (de aceeaşi teapă) Gabriel Liiceanu se gudura coprofag pe lângă bucile lui Traian Băsescu limbuţind ode demne de…