Dinu Patriciu ““ regele tartarului
Scriind în ultima săptămână două comentarii legate de Dinu Patriciu, mi-am putut da seama direct, pe proprie piele, câte patimi generează acest om. Este incredibil ce efecte poate avea o propaganda anatemizantă  asupra unor minți nu îndeajuns de stăpâne pe ele. (mai mult…)
Triunghiul conjugal se incinge
(Acest comentariu nu a putut fi postat la forumul articolului lui Dinu Patriciu din Adevarul, intitulat "Anti-melancolii", deoarece forumul nu a functionat. Articolul poate fi citit accesand linkul #commentsPage-1) După ce in editorialul trecut a galopat jenant, în stil de marțoagă, ceea ce in limbaj hipic inseamna descalificare, astazi, stimulat de ștacheta inălțată la cote bestselleriene (și nu salieriene) de Andrei Pleșu, Dinu Patriciu ne arată că știe să ridice genunchiul și să polemizeze ca un trăpaș pur sange. Așa, da! Ne regăsim, după o scurtă rătăcire prin buruienile luatului gurii pe dinainte, in plin gen literar. La cat mai multe episoade! (mai mult…)
Osmoza scriitorului adevărat cu cititorii săi
(Comentariu postat la editorialul din EVZ al lui Mircea Cartarescu, intitulat "Taxa pentru prostie", editorial ce poate fi citit accesand linkul ) Toți marii scriitori, aceia cu izvorul și cursul cuvintelor brăzdându-le viața ca niște chei de munte și trecând mai departe de ea, au fost și vor fi incurabil avizi de a afla părerile cititorilor despre ceea ce scriu. Afirmația, sprijinită pe confesiunile unor eterni cum ar fi Goethe, Balzac, Tolstoi, Faulkner, confirmă o chimie a marilor spirite de a se abandona dependenței de receptorii ideilor lor, de a se hrăni spiritual, printr-un soi de osmoză energizantă, cu reacțiile acestora. (mai mult…)
Disperare egoistă ““ disperare altruistă
(Acest comentariu a fost postat la articolul lui Andre Plesu din Dilema Veche, intitulat "Despre disperare") Aș ieși din generalizarea conceptului de disperare care, sub constrângerea prea multor ipoteze inductive, riscă să conducă la o bandă descurajant de îngustă a soluțiilor acceptabile pentru dezdisperare. Să încercăm două particularizări ale disperării, aplicabile nouă, ca români, acum. (mai mult…)
E plină lumea de lepre cultivate
(Comentariu postat la articolul din EVZ al lui Mircea Mihaies intitulat "Â "Emanati" din toate partidele, uniti-va!", articol ce poate fi citit accesand linkul ) Mircea Mihăieș se pretinde "om de cultură". Mie, după "operă", maniere și gramatică, mi se pare un contrafăcut, un dulău cu lanț în ograda culturii, pus la lătrat infamii printre țambrele gardului pentru a bruia zgomotul străzii și a deturna revolta ei de autoapărare. (mai mult…)
Noroc cu Mihăieș, Cărtărescu și Pleșu
REVISTA PRESEI DE SÂMBÄ‚TÄ‚ Săptămâna asta am fost salvat de Mihăieș, Cărtărescu și Pleșu. Pe primii doi i-a apucat din nou combativitatea anti "“ opoziție ceea ce pentru mine înseamnă o stimulare a energiilor creatoare. Mi se pare o comportare atât de deviantă să te pretinzi intelectual, așa cum o fac cei doi, și să te învolburezi asupra opoziției când se dovedește pe zi ce trece că puterea face numai ce-o taie capul, încât nu mă pot abține să nu-i defer zeflemelei publice. (mai mult…)
Cazul Ridzi: vinovații și Victima
(comentariu postat parțial la articolul din RL al doamnei Sabina Fati intitulta "Blatul pentru Ridzi", articol ce poate fi citit accesând linkul ) Doamna Sabina Fati de la Romania Libera nu intră de obicei in atenția mea critică. Este, în corul pro "“ băsescian, o voce joasă, de acompaniament bazal și cam atât. Neavând ieșiri la rampă cu solouri de coloratură unde să exhibe tupeu și grobianism, ca Mircea Mihăieș, ori câmpi bătuți cu grație literară ca Andrei Pleșu, nu mă enervează îndeajuns pentru a-mi stârni comentarii. (mai mult…)
O săptămână cu Mihăieș și Cărtărescu soporifici
REVISTA PRESEI DE SÂMBÄ‚TÄ‚ O săptămână calmă, fără editoriale explozive. Opoziția pare adormită, puterea merge pe vârfuri să n-o trezească, suntem în decembrie revoluționar și orice scânteie poate detona mămăliga. Cred că s-a dat ucaz de la cotrocenie către oștile portocalii să nu sufle nimeni în jar, să se treacă pe cântece de leagăn până după plecarea lui Moș Crăciun. Vă rog să observați cât de silențios au defilat săptămâna asta fanfariștii de serviciu ai puterii: fără stenograme pe surse, fără pas de defilare pentru onor la președinte, fără gâlceavă de bruiaj. Singură doamna Vass, consiliera dlui. Boc, ce a mai inflamat aiurea atmosfera prin talkswow-uri, cu vorbirea ei răspicată și belicos "“ sentențioasă. Dar cine s-o bage în seamă când reprezintă un guvern cu 5% credibilitate? (mai mult…)
La o cafea cu musafirii de pe blog (1)
CROCHIUL DE MARTI Am primit, zilele trecute, următorul mesaj de la Aa. Era o reacție la comentariul meu "Să nu confundăm spiritul de luptă cu ura" postat la articolul lui Andrei Pleșu publicat in Adevarul din 01 dec. 2010 sub titlul " Ura ca mod de viata". Acest articol poate fi citit accesand linkul (mai mult…)
Forumurile ““ o formă de terapie a străzii
Revista Presei de sambata Peste un anumit nivel de realizare, oamenilor nu le mai place să fie confundați cu strada. În general strada înseamnă pentru ei procentul ăla mare, uniformizant, al celor pe care nu-i remarcă nimeni ca personalități. Mulți cred că ieșirea din anonimatul străzii înseamnă decuplarea de problemele acesteia, aderarea la noi proiecte de realitate, unele extrem de exclusiviste și chiar imorale, cu sisteme de valori și unități de măsură create special. (mai mult…)