Scorul acestui articol
[Total: 22 voturi. Media: 4]

Dacă vrem să fim mai buni decât cei pe care îi criticăm nu  trebuie să mergem pe urmele lor ci trebuie să ne alegem propriul nostru drum conform valorilor pe care le preţuim.

Motivele pentru care detest USR-ul derivă din răul pe care (aşa consider eu) acest partid artificial îl face peste tot unde îşi bagă coada. Cu tehnici de manipulare de ultim răcnet, moştenite de la genitorii lui deghizaţi în civili, cu o ideologie aşa – zis progresistă care să permită deviaţilor de toate culorile şi genurile un culcuş în care să se aciueze, se dezic de religie ca să poată îmbrăţişa fără constrângeri morale Koveşismul, Coldismul, Clotildismul şi Nicuşorismul.

Articolele anti-USR pe care le-am scris au reprezentat o constantă a acestui blog. Nu pentru că mi-aş fi propus să fac prozelitism ci din profundă convingere că acestui rău plin de făţărnicii trebuie să i se arate adevărata faţă, să fie dezbrăcat de aparenţe.

Zilele trecute mi-am permis, însă, să propun un articol pozitiv (nu ditirambic, nu tendenţios) la adresa doamnei Oana Gheorghiu. Reacţia stârnită m-a enervat. Nu m-a supărat, nu m-a încrâncenat, doar m-a enervat.

Iată câteva comentarii de pe Facebook:

“Nu-mi vine să cred că lauzi o neomarxistă. Te-am părăsit fără regrete”.

“Mare dezamăgire vă dovediți a fi, conte!”

“Nu exista userist care sa merite vreodata vreo bila alba!”

“Laude gratuite la adresa unei hiene parvenite. Nimic din regimul Nicusor Dan nu merita aplauze. Niciun exponent al acestuia nu e demn de vreo apreciere.”

De ce m-am enervat? Pentru că aceste comentarii au ceva sectarist în ele. Autorii lor (şi cititorii mei la articolul respectiv) dovedesc intoleranţă. Indică faptul că ei nu vizitau acest blog pentru că ar fi fost interesaţi de părerea mea ci pentru că mă considerau un propagandist al preferinţelor lor. Ceea ce, slavă Domnului, nu sunt!

Am încetat demult să mai pun la suflet jigniri, injurii, catalogări ostile. Cred că asta se poate vedea şi din faptul că atunci când le primesc le public.

Nu mă interesează numărul vizitatorilor ci calitatea lor. Am avut solicitări de reclame dar le-am refuzat tocmai ca să nu devin robul ideii de a face audienţă cu orice preţ.

Nu, eu nu sunt propagandist al nimănui şi pentru nimeni!

Sancţiunile acestea, de tipul “te-am părăsit fără regrete” chiar nu mă deranjează deloc. Trebuie înţeles că părăsirile de acest fel odată produse devin reciproce. Şi reciproc avantajoase. Incompatibilităţile nu trebuie întreţinute artificial.

Revenind la prima frază a acestui articol, este de observat că exemplele de comentarii prezentate anterior trădează un comportament al autorilor lor identic cu al useriştilor pe care îi detestăm: intolerant, arogant, agresiv, ales anume să jignească.

Eu continui să cred că ura nu e o valoare pe care merită să o preţuim. A o îmbrăţişa ca atitudine de urmat, orbeşte şi devine duşmanul raţiunii.

Dar, e adevărat, de multe ori ura învinge. Şi asta cântăreşte greu. Poate de aceea atât de mulţi o îmbrăţişează şi tot de aceea am ajuns azi ca popor unde am ajuns.

https://www.conteledesaintgermain.ro/wp-content/uploads/2025/11/Ura-hate.pnghttps://www.conteledesaintgermain.ro/wp-content/uploads/2025/11/Ura-hate-150x134.pngContele de Saint GermainEditorialeintoleranta,Oana Gheorghiu,ura,USRDacă vrem să fim mai buni decât cei pe care îi criticăm nu  trebuie să mergem pe urmele lor ci trebuie să ne alegem propriul nostru drum conform valorilor pe care le preţuim. Motivele pentru care detest USR-ul derivă din răul pe care (aşa consider eu) acest partid artificial îl...Blog politic si polemic