Dialog generat de „žEfecte colaterale”.
La postarea mea de azi, intitulată "žEfecte colaterale", am primit un comentariu care mi-a atras atenția prin talentul aparte cu care a fost scris și prin câteva idei ce merită dezvoltate. Așa cum am mai procedat și cu alte texte bune primite de la musafirii mei de pe acest blog, vă ofer, sub formă de editorial, acest comentariul semnat @ Duke of Cockaigne însoțit de răspunsul meu. (mai mult…)
Sunt cenzurat, deci exist!
Când ți se confirmă o teorie ai o dublă satisfacție: 1) că flerul tău a funcționat , 2) că ești mai deștept decât deștepții care nu credeau în ea. Cu cât teoria ta a fost, la început, mai improbabilă, cu atât jubilarea ta va fi, la final, mai intensă. (mai mult…)
Prelegerea spânzuratului despre funie!
(Acest comentariu, intr-o forma redusa, a fost propus spre publicare pe forumul Dilemei Vechi, la editorialul lui Andrei Plesu intitulat "Intelectualii spun lucruri traznite", editorial ce poate fi citit accesand linkul ) E straniu să citești un articol ca acesta, ticsit de adevăruri despre natura umană, și să ai, totuși, sentimentul că ești înșelat. (mai mult…)
Tăcerea de la Dilema Veche
În ultimul număr al Dilemei Vechi,  Andrei Pleșu a comis o gafă de timing. La nici o zi după noua lovitură de imagine  pe care Antena 3 le-a dat-o detractorilor ei, câștigând un prestigios premiu internațional într-o companie ultraselectă, domnul Pleșu  a publicat un articol, gen execuție cu public în Piața Tien An Men, împotriva lui Mihai Gâdea. (mai mult…)
Mlaștina trufiei
(Comentariu propus spre publicare la articolul lui Andrei Plesu din Dilema Veche, intitulat " O sminteala", articol ce poate fi citit accesand linkul ) Comentariu CENZURAT de Dilema Veche Vai, vai, ce miros de abator, ce zumzăit de muște verzi, ce poantilism cu sânge sleit. Toate însoțind o crucificare marca Andrei Pleșu, precum un viol săvârșit pe sub elegante brocarduri. (mai mult…)
Compasiunea ca pretext
(Acest comentariu a fost postat la articolul lui Andrei Plesu din Dilema Veche, intitulat "Despre compasiune". Articolul poate fi citit accesand linkul ) Andrei Pleșu ne mai uimește și lovește o dată cu criteriile sale. (mai mult…)
Fiecare avem o statuie de apărat
(Comentariu postat partial la articolul lui Mircea Vasilescu din Adevarul intitulat "Intelectualii lui Crin", articol ce poate fi citit accesand linkul ) Ce poate fi mai convențional, mai pe linie, mai "lacheistic" (de la lacheu, nu de la lichea) decât să-l critici pe Crin Antonescu în ziarul lui Patriciu și de sub editorialul lui Pleșu. E știut de la Dilema Veche că domnul Vasilescu debordează de couraj în a apăra onoarea unor feciorelnici intelectuali de casă (cum ar fi imaculatul numarator de voturi Sever Voinescu) și în a se stârni cu vocea sa stinsă, de polemist improvizat, Â împotriva inamicilor din opoziție, când misia o cere. (mai mult…)
Limitele armoniei prin compromis
(Acest comentariu a fost propus la editorialul lui Andrei Plesu din Dilema Veche intitulat "Ce lipseste pe piata politica?", editorial ce poate fi citit accesand linkul ) O lehamite generalizată pare a fi elementul dominant, la zi, de recunoaștere națională. Cu excepția câtorva zăluzi injectați direct în carotidă cu adrenalina hoției și a puterii de a nenoroci totul în jur cu egoismul lor discreționar, nația este blocată într-o cataleptică torpoare. Ce-o fi, să fie! Armele au fost depuse, grumajii s-au plecat, singura formă de vitalitate s-a refugiat în pulsațiile reflexe ale inimii și în foalele astmatice ale plămânilor. Un popor agonic, mulțumindu-și astfel stăpânii. (mai mult…)
Soluția mediocrilor
Baletul practicat de Vladimir Tismăneanu pentru a se eschiva de la criticarea lui Traian Băsescu are grația și forța de-a convinge ale Ciociollinei în rolul Jeannei D"™Arc. E straniu cum un om care a muncit, totuși, să-și facă o carieră în țara tuturor posibilităților, devine brusc jucător de ruletă pe "zero". Și nu mizând subțire ci punându-și la bătaie tot prestigiul cu greu acumulat. (mai mult…)
Oaspeți pe blog
Pentru azi vă propun un articol de actualitate semnat Adrian Cioroianu. Adrian CIOROIANU | Povești suprapuse MareÈ™alul, regele, preÈ™edintele. Și Volo Tismăneanu - scrisoare deschisă către un camarad de idei - (mai mult…)