Scorul acestui articol
[Total: 0 voturi. Media: 0]

Pentru azi vă propun un articol de actualitate semnat Adrian Cioroianu.

Adrian CIOROIANU | Povești suprapuse

MareÈ™alul, regele, preÈ™edintele. Și Volo Tismăneanu

– scrisoare deschisă către un camarad de idei –

Dragă Volo, am spus-o „“ și scris-o „“ că tu ai fost unul dintre primii analiști aplicați ai istoriei noastre recente; așa se explică de ce ai fost și unul dintre primii la care m-am gîndit azi, cînd la București stîrnește ecouri prelungi exotica interpretare istorică a dlui președinte Băsescu referitoare la sluga rușilor care ar fi fost (în 1947) Regele Mihai și la reconsiderarea sugerată pe care ar merita-o mareșalul Ion Antonescu în chestiunea Holocaustului. Sper să nu fii surprins „“ sau cel puțin să nu fii mai surprins de gîndul meu amical decît de gîndurile prezidențiale, menite a revizui într-un chip abrupt, sentențios și surprinzător istoria noastră. 

Mă întreb bunăoară cum anume te simți cînd îți dai seama că unul dintre oamenii de care ți-ai legat speranțe „“ și căruia i-ai fost, măcar pe unele chestiuni, un fel de consilier informal „“ n-a citit nici una dintre cărțile tale. Dl Băsescu ar fi putut afla de oriunde acele clișee istoriografice cărora le-a dat glas pe 22 iunie a.c., dar mai puțin de la tine. În aceeași ordine de idei, mă întreb „“ știind cît de mult prețuiești istoria țării în care te-ai născut „“ cum anume te simți cînd afli, alături de noi toți, ce perspectivă deformată, redusă și vindicativ-ranchiunoasă are președintele despre istoria țării pe care o conduce și despre un personaj anume al ei? Ca om cu talent speculativ (în sens pozitiv) în regatul ideilor și ca om care știe valoarea logicii și nuanțelor în istorie, ce simți cînd auzi rostite fraze care n-au nici logică, nici nuanțe, ci doar un iz de retorică populistă sulfuroasă? Ca om care ai gustat „“ pe meritele tale „“ din preaplinul unei frumoase experiențe americane, știind foarte bine maniera elegantă, urbană și camaraderească prin care orice președinte american în exercițiu „“ indiferent de orientarea sa politică „“ se referă la predecesorii săi, cum anume te simți, așadar, în fața unui conducător de azi care și-a tăiat singur „“ cu gesturi, cu vorbe „“ orice punte de contact amiabil cu toți cei care l-au precedat în Înaltul Scaun al țării, fie ei rege sau președinți, fie ei de stînga sau de dreapta? Sau, mai direct fie spus: cum anume te simți cînd transpare că „žomul care a condamnat comunismul” n-a citit nici măcar Raportul echipei tale, pe marginea căruia condamnarea era făcută? Pentru că aici nu-s decît două explicații: ori dl Băsescu n-a citit acele pagini (care-i contrazic flagrant aserțiunile), ori le-a citit și nu dă doi bani pe ele. 

Mă mai întreb, dragă Volo, ce simți cînd vezi percepția despre mareșalul Antonescu a dlui președinte? Care să fie, în opinia ta, miza sugeratei revolte a președintelui referitoare la faptul că pe Antonescu îl judecăm „“ crede dl Băsescu „“ mai aspru decît ar trebui? Ce crezi despre maniera bizară în care domnia sa împarte „“ în răspăr cu istoricii „“ responsabilitățile pentru partea noastră din peisajul amplu al Holocaustului european? Chiar în acest an a fost descoperită, în părțile tihnitei Moldove, o (altă) groapă comună. De ani de zile sînt publicate, în România, în limba română, stenogramele „“ reale, și nu pe surse „“ ale consiliului de miniștri în care Antonescu (atunci, Conducător deplin al statului) schița coordonatele dorite de el în privința „žrezolvării problemei rasiale” din România, cu trimitere directă la evrei și la țigani. Să nu fi aflat dl președinte de ele? Să fi aflat și să nu-i pese? Tu ce crezi? 

Mă mai întreb totodată „“ știindu-te un cunoscător al regimurilor ciudate din America de Sud „“ ce părere ai despre președinții care apar la televizor și arată ei (deși nu au o calificare în domeniu) cum ar trebui rescrisă istoria (și nu mă refer aici la Hugo Chavez)? Ca om intelectualmente elegant, cum mi-ai apărut de fiecare dată, cum găsești lipsa de eleganță flagrantă a acestei flegme retorice care-a fost aruncată în obrazul mult-îndurător al unui om care mîine-poimîine împlinește 90 de ani și care n-a făcut nimic rău, totuși, acestui neam? Cum te simți în fața unui personaj politic ce renunță fără remușcări la stima a 10 intelectuali, dacă în schimbul acesteia cîștigă voturile a 1000 de creduli de ocazie, fie ei naționaliști, habarniști, frustrați, naivi sau lipsiți de educație? 

În fine „“ cunoscîndu-ți ușurința cu care știi să-ți susții ideile atunci cînd vrei s-o faci „“, poate că între data la care eu îți scriu aceste rînduri (24 iunie) și data la care ele vor deveni publice, tu să fi avut o intervenție prin care, într-un fel, să spui ce crezi. Dacă o vei face, fii convins că-ți voi citi textul. Dacă n-o vei face, fii convins că mă voi întreba pe mai departe care-i mecanismul prin care un intelectual, în fața unui șmecher politic, se lasă orbit. Sau manipulat. Sau prostit. 

Contele de Saint GermainMusafiri pe blogAdrian Cioroianu,Dilema Veche,Maresalul,presedintele,regele,Vladimir TismaneanuPentru azi vă propun un articol de actualitate semnat Adrian Cioroianu. Adrian CIOROIANU | Povești suprapuse MareÈ™alul, regele, preÈ™edintele. Și Volo Tismăneanu - scrisoare deschisă către un camarad de idei - Dragă Volo, am spus-o '“ și scris-o '“ că tu ai fost unul dintre primii analiști aplicați ai istoriei noastre recente; așa...Blog politic si polemic