Scorul acestui articol
[Total: 0 voturi. Media: 0]

Genul acesta de antiteză în oglindă ales de domnul Pleşu pentru ultimul său editorial din Dilema Veche, ca să spargă monotonia,  produce efect doar la contraste mari. Când e folosit unde totul e interşanjabil, ca aici, dă impresia de făcătură. Şi în loc să nască umor grotesc naşte suspiciuni la buna credinţă.

Echipe alcătuite intenţionat greşit. Jucători desemnaţi prost pe posturi. Cupluri de adversari tendenţios împinse in arenă.

Lui Dan Voiculescu i se contrapune Gabriel Liiceanu, lui Crin Antonescu H.R. Patapievici ş.a.m.d. Ni se cere să ne înfiorăm că Andrei Pleşu este luat om la om  de Gigi Becali şi că Dumitru Pelican sare la cap cu Mircea Cărtărescu. Totul ar putea părea orwellian dacă nu ar fi atât de stângaci şi pătimaş trucat.

Lipseşte din lotul României victimizate tocmai Traian Băsescu, preşedintele ei jucător. Să-l fi considerat Andrei Pleşu suspendat în urma cartonaşului roşu primit la referendum? Pentru că TB ar fi făcut, în balanţa celor două Românii comparate, cât Dan Voiculescu (citat la dublu), Gigi Becali şi C.V. Tudor la un loc.

Unde unii au Liiceanu, Patapievici, Pleşu, Andrei Cornea, ceilalţi ar putea alinia şi ei Breban, Dinescu, Iaru, Stelian Tănase (dacă le-ar permite AP).

Când într-o parte sunt urechiaţi Gâdea şi Ciuvică, s-ar cuveni ca şi urechile altora precum Turcescu şi Tapalagă să fie ciupite puţin.

Dacă ne-a atras atenţia marele intelectual Petre Roman a cărui bibliotecă paternă este ironizată, ar fi nedrept să rămânem indiferenţi la moştenirea paternă a altui mare intelectual, Vladimir Tismăneanu, pe care Andrei Pleşu pare a-l fi ocultat pentru a nu strica armonia etnică a demonstraţiei.

Şi ar mai fi şi alţi neselecţionaţi în tabăra celor buni (în oglindă), lăsaţi pe-afară din motive de incompatibilitate cu polarităţile subiective propuse de domnul Pleşu în acest articol: Mircea Mihăieş (dacă tot s-au invocat grohăiala şi chiţăitul lui Mircea Badea), Andreea Pora (dacă tot ne stă în gât ca un cârnăcior Mugur Ciuvică), Sever Voinescu şi Teodor Baconschi ( dacă tot aducem vorba de fripturişti, lingăi, carierişti şi, aş adăuga eu, multiplicatori hors-jeu de voturi).

Cât despre Crin Antonescu, vânat de autor mai ceva decât hăituiţii mistreţi de la Balc,  acesta riscă să scoată complet în afara bazei proiecţia centrului de greutate a construcţiei lui Andrei Pleşu (adică, mai pe netehnic, să o răstoarne) cu lipsa lui de proiect, de viziune, de substanţă. A dovedit încă o dată toate aceste lacune cu mutarea Klaus Johannis, pentru care va trebui aspru editorializat. Şi-n Dilema Veche, şi pe blog şi pe oriunde se va mai putea.

Contele de Saint GermainEditorialeAndrei Cornea,andrei plesu,C.V. Tudor,Crin Antonescu,Dan Voiculescu,Dilema Veche,Dumitru Pelican,Florin Iaru,Gabriel Liiceanu,Gigi Becali,Klaus Johannis,Mircea Badea,Mircea Cartarescu,Mircea Dinescu,Mircea Mihaies,Mugur Ciuvica,Nicolae Breban,Robert Turcescu,Sever Voinescu,Stelian Tanase,Teodor Baconschi,Vladimir TismaneanuGenul acesta de antiteză în oglindă ales de domnul Pleşu pentru ultimul său editorial din Dilema Veche, ca să spargă monotonia,  produce efect doar la contraste mari. Când e folosit unde totul e interşanjabil, ca aici, dă impresia de făcătură. Şi în loc să nască umor grotesc naşte suspiciuni...Blog politic si polemic