Scorul acestui articol
[Total: 0 voturi. Media: 0]

După ce şi-a atras o ură galopantă prin prestaţia jenanta de la CE îndreptată împotriva României şi a voinţei populare de a-l demite pe preşedintele Băsescu, doamna Macovei mai face un gest spre a-şi îndepărta şi ultimii susţinători: candidează la preşedinţia PDL.

Pare a nu fi deloc conştientă de modul în care o percep cu adevărat cei ce o cunosc cât de cât.  Aceştia au avut repetate prilejuri sa-si dea seama cu cine au de-a face. Departe de imaginea de justiţiar intransigent, cu principii ferme mai presus de sentimente, Monica Macovei este, în realitate, o femeie exaltată ce s-a devotat, dintr-un preaplin de ură de semeni,  unui bărbat malefic capabil a-i dărui, prin puterea lui, biciul şi cătuşele împlinirii visate.

Nimeni nu pare a o iubi dar unii o folosesc. Nimeni nu pare a-i râvni îmbrăţişările dar unii sunt gata să le suporte pentru o poză de campanie electorală.

“Etică” este cuvântul în jurul căruia şi-a construit personajul. Cuvânt mereu aplicat altora dar niciodată sieşi. Şi niciodată lui Traian Băsescu, omul ce i-a prilejuit cele mai intense trăiri şi cele mai atavice grimase.

Cu câtă naturaleţe s-a mahalagit această doamnă la ultima confruntare (televizată) pentru prezidenţiale dintre Băsescu şi Geoană.

Cu ce extatică răbufnire lăuntrică s-a aninat dânsa de gâtul omului cu funia (de usturoi), la marea sărbătoare  a anunţării neatingerii pragului de 50% + 1la ultimul referendum.

Şi exemple de comportament neadecvat pentru un atât de focos propovăduitor al curăţeniei umane ar putea umple pagini de rechizitoriu, dacă mi-aş propune un inventar demonstrativ. Nu este însă cazul . Lumea le ştie şi lumea e lămurită că doamna Macovei îşi joacă în acest film rolul ca la teatru: afectat, îngroşat, cu strâmbături groteşti care să ajungă şi la spectatorii din fundul sălii.

Atâta vreme cât este fanul lui Traian Băsescu, un om pentru care cuvântul “etic” nu are altă semnificaţie decât derivat al cuvântului “eti(li)c”, Monica Macovei nu va putea convinge pe nimeni de buna ei credinţă.

Şi totuşi candidează la preşedinţia PDL – acest partid stindard al smecheritorilor de lege, cu ipocrita ei chemare la luptă împotriva corupţiei şi a corupţilor. Fiind flancată de “imaculaţii” Sever Voinescu şi Teodor Baconschi, care, vezi Doamne, au furat pentru partid, nu pentru sine. Să nu-i apuce în aceste condiţii revolta etică pe cei luaţi la ochi de doamna procuror?

Auzi, “reformiştii”!!! Nu le prevăd mai mult de 50 de voturi la congres. Iar după aceea nu le prevăd mai mult de o săptămână până să se alieze, reformator, cu gruparea Udrea.

Ce mai, etică la superlativ. Monica Macovei ţinându-i scară cu palmele Elenei Udrea să se suie pe armăsarul alb al caleştii ce-l va prelua pe Traian Băsescu de la Palatul Cotroceni când zilele, acolo, i se vor fi terminat.

Contele de Saint GermainEditorialeBasescu,congres,Elena Udrea,Mircea Geoana,Monica Macovei,presedintia PDL,Sever Voinescu,Teodor BaconschiDupă ce şi-a atras o ură galopantă prin prestaţia jenanta de la CE îndreptată împotriva României şi a voinţei populare de a-l demite pe preşedintele Băsescu, doamna Macovei mai face un gest spre a-şi îndepărta şi ultimii susţinători: candidează la preşedinţia PDL. Pare a nu fi deloc conştientă de modul...Blog politic si polemic