Scorul acestui articol
[Total: 0 voturi. Media: 0]

După atâtea gutui luate pe scăfârlie în numele lui Iohannis (deşi nici germană nu ştiu şi nici campanie nu i-am făcut) simt nevoia unui aparteu. Să explic unora (cei care cred în onestitatea mea dar sunt nedumeriţi) fără să audă alţii (cei care au doar certitudini şi televizor alb – negru de privit realitatea) cam ce e în capul meu în aceste zile.

“Eu cred că pământul e plat, asemeni unei scânduri groase,
Că rădăcinile arborilor il străbat, atârnând de ele-n jos cranii şi oase”.

Altfel spus, “eu rămân ce-am fost, romantic”. Pun binele înainte. E congenital. Iar dacă se întâmplă să-mi întoarcă un dos de labă peste avanposturi, înţeleg morala din prima şi fac imediat rocada pe podium. Aşa am păţit cu Traian Băsescu în 2004. În câteva luni m-am lămurit. Arhiva acestui blog este doar faţa văzută a icebergului, dacă e să mă refer la lupta pe care am declanşat-o după aceea cu acest flagel de port.

Eu nu-l văd pe Johannis punând mâna pe telefon şi ordonându-i doamnei Kovesi clemenţă la portocaliu. Nici întâlnindu-se la una mică, cu Băsescu, pentru a negocia interpretarea pe excepţii a codului de procedură penală.

Eu cred că este posibil, chiar probabil, ca din zona fostului PDL să se încerce presiuni la preşedinte pentru asigurare de protecţie juridică. Chiar nu am destulă imaginaţie însă pentru a mi-l închipui pe rigidul Johannis răspunzând acestor presiuni cu o plecăciune: “sigur, domnule Blaga, am să vă servesc”.

Este pe zi ce trece mai clar că DNA a devenit o instituţie americană. Şi cum americanii nu debordează de subtilitate şi imaginaţie, planul lor cu DNA e tot mai străveziu: cât a fost Băsescu preşedinte au atacat, cu susţinerea totală a acestuia şi cu motoarele ambalate la maximum, jumătatea mai puţin protejată, corupţia din fostul USL. Feuda politică a lui Băsescu, cealaltă jumătate, a fost lăsată în aşteptare, pentru a nu-l deranja prea tare pe preşedinte şi pentru a nu pierde sprijinul acestuia (srijin important pentru menţinerea aparenţelor că DNA nu ar răspunde la comenzi externe).

Acum, după ce Băsescu va fi plecat de la Cotroceni, vor urma la rând corupţii lui. Lotul Udrea – Cocoş – Bica va petrece Paştele lui 2015 într-o locaţie insolită, pariu? Lui Blejnar i se vor coace termenele de judecată şi vor cădea din pom, sfidând anotimpurile, chiar înainte de vacanţa de vară a elevilor şi studenţilor. Pe Blaga şi ai lui vameşi de pradă îi pândeşte la cotitură dosarul EADS. Iar pe alde Videanu, cuscrul Ionescu, Ginerică şi alţi Băsescu – dependenţi, îi va lua în primire sevrajul lipsei de tătuc.

Evoluţia descrisă mai sus nu are nimic de-a face cu o eventuală nevoie de intervenţie din partea lui Johannis. Ceea ce, cred eu, îi cer americanii pe linie de luptă anti-corupţie, este să nu se bage. Adică să respecte Constituţia. Convenabil. Ei ştiu foarte bine ce au de făcut, le trebuie, din când în când, doar câte o încuviinţare discretă. Şi asta sub formă de reverenţă, Fără prea multe vorbe, ceea ce lui Johannis i se potriveşte de minune.

Nu mi-e foarte clar însă ce se va întâmpla cu Băsescu. Oamenilor plantaţi de el prin parchete şi la instanţele înalte nu trebuie să le spună nimeni cum să-l ocrotească. O fac singuri, dintr-un imbold lăuntric, să-i zicem, pe şleau, instinct de conservare. Nu cred că se iluzionează cineva că năravul definitoriu al lui Traian Băsescu, predilecţia pentru şantaj, va dispărea odată cu încetarea mandatului de preşedinte. Cred că şi-a construit o arhivă de secrete compromiţătoare pentru toţi inamicii săi politici (activi sau potenţiali) la care ţine mai mult chiar decât ţine la copii, la nepoţi sau la coana Joiţica.

În legătură cu el cred că şi americanii au motive să tacă. Subiecte precum închisorile secrete ale CIA din România sau înarmarea pe şest a insurgenţior din diverse teatre de război, cred că au fost foarte bine documentate şi arhivate de acest geniu al răului care este Traian Băsescu.

Singura speranţă pe care o intrevăd pentru judecarea dreaptă şi pedepsirea după merit a acestui funest personaj este legată de răbufniri compromiţătoare ce pot apărea din interiorul sistemului. Doar pusă în faţa unor probe zdrobitoare, justiţia română va consimţi să îşi devore tătucul. Iar la cât rău a făcut acesta, sunt mari şanse ca astfel de probe zdrobitoare să transpire.

După cum mi s-a înfăţişat mie, Klaus Johannis va fi consecvent şi în această situaţie. Cum nu cred că va interveni în favoarea celor care l-au ajutat să ajungă preşedinte nu cred o va face nici pentru a cere justiţiei să-l judece şi să-l pedepsească, binemeritat de altfel, pe Traian Băsescu.

Justiţia va fi turnesolul lui Klaus Johannis. Dacă va lua şi din cealaltă tabără decât până acum, dacă va consimţi să echilibreze balanţa, înseamnă că încet – încet, după planul american pe care l-am descris, ea se va ajusta spre o independenţă şi imparţialitate reale. Dacă, în schimb, protecţia de până acum privindu-i pe infractorii băsişti se va prelungi, înseamnă că e mâna părtinitoare a noului preşedinte. Şi atunci mă voi prezenta în faţa dumneavoastră cu capul plecat, cerându-mi scuze că m-am înşelat încă o dată şi că v-am supărat nemeritat.

“Eu cred că soarele nu răsare din acelaşi loc, şi nici nu răsare acelaşi soare,
Ci mereu altul, după noroc, mai mic sau mai mare!”

Contele de Saint GermainEditorialeCIA,DNA,Dorin Cocos,Elena Biva,Elena Udrea,Ginerica,Ionescu - Sida,Klaus Johannis,Laura Codruta Kovesi,Paste,PDL,sevraj,Sorin Blejnar,Vasile Blaga,VideanuDupă atâtea gutui luate pe scăfârlie în numele lui Iohannis (deşi nici germană nu ştiu şi nici campanie nu i-am făcut) simt nevoia unui aparteu. Să explic unora (cei care cred în onestitatea mea dar sunt nedumeriţi) fără să audă alţii (cei care au doar certitudini şi televizor alb...Blog politic si polemic