Scorul acestui articol
[Total: 42 voturi. Media: 4.7]

Aici mă disociez de toți indignații. Eu sunt mulțumit. Iau partea utilă a gogomăniei. Să rosteÈ™ti pe-atâtea voci, cu o dezgropată regie, Laura Kovesi = Elena CeauÈ™escu, nu are cum să nu lase urme. Cum să nu trezească la realitate coÈ™maruri adormite È™i, în mintea multor naivi, apuse.

Nu e ăsta primul reflex de memorie? Nu la asta te gândeÈ™ti prima oară când vezi oroarea de filmuleț? Că asiÈ™ti la un remake cu Laura Kovesi interpretând-o pe Elena CeauÈ™escu? Și cu niÈ™te ambasadori maimuțărindu-i pe Dăscălescu, Bobu È™i Teleagă? Toți prinÈ™i în hora iubirii de tovarăÈ™ă cu poporul de romi, precupeți, tinere îmbujorate, ziariÈ™ti înflăcărați, vârstnici pocnind de sănătate?

Ce l-o fi găsit pe Ion Cristoiu să îÈ™i întrerupă documentarul Black Cube  ca să se indigneze de tărăÈ™enia cu clipul? Lasă-i, bade Ioane, s-o laude! Zece dezvăluiri ale matale despre matrapazlâcurile eroinei  nu vor lucra mai eficient la dumirirea nehotărâților ca înjghebarea asta caraghioasă.

Încă o dovadă că nu suntem mai răi, mai corupți È™i mai predispuÈ™i la compromisuri ca ei. Ca aceia care, pe de o parte, ne dau sfaturi È™i ne fac morală (cu domnul Hans Klemm în frunte) iar pe de altă parte se pretează să conceapă È™i să plătească astfel de forme jenante de mituire a „žzeiței” justiției române pentru ca aceasta să păstreze linia de până acum. Adică de neincriminare a companiilor străine pe care aceÈ™ti misiți economici, deghizați în ambasadori, le protejează.

Dincolo, însă, de inadecvarea gestului față pretențiile epocii în care trăim, mai sunt două aspecte ce merită comentate în legătură cu decorarea È™i omagierea Laurei Kovesi.

Primul aspect ține de dispreț. Disprețul amfitrionilor. Cei care au pus la cale ceremonia encomiastică nu s-au obosit prea mult să caute o formă distinsă de omagiere. Apelând la obiceiuri româneÈ™ti de tristă amintire din trecut, ceva ce la ei acasă nu ar fi făcut niciodată, È™i-au zis: lasă, că la amețiții ăÈ™tia merge È™i-aÈ™a. Doar medaliata noastră din trecutul ăla vine, nu din altul! O să-i placă!

Al doilea aspect ține de atitudinea Laurei Kovesi. Desigur că domnia sa era la curent cu detaliile despre ceremonia care i se pregăteÈ™te. Știa cu siguranță despre clip, dacă nu cumva o fi avut È™i contribuții la varianta lui finală. Faptul că a acceptat o formă atât de groasă de cult al personalității trădează slăbiciune, derută È™i o disperată sete de recuperare.

Am observat cu toții că, asediată de dezvăluiri È™i acuze, doamna Kovesi a fost obligată în ultima vreme să tacă o perioadă mult mai lungă de timp decât era obiÈ™nuită. Vreun consilier a sfătuit-o să încerce o contraofensivă, È™i atunci a decis să provoace cumva evenimentul de la ambasada Suediei. Unde să nu se mai laude singură ci să o laude alții. Forma extremă aleasă însă pentru acest panegiric, cu realizarea unui clip ce l-ar face gelos până È™i pe Kim Jong-il, ne duce cu gândul la faptul că următorul pas al echipei de imagine a doamnei Kovesi ar putea fi un imens miting pe Stadionul Național, cu majorete, care alegorice È™i imagini din plăcuțe colorate cu chipul omagiatei.

Situație în care s-ar dovedi de o crasă lipsă de patriotism să mai plecăm urechea la bârfele lui Sebastian Ghiță È™i la dezvăluirile Black Cube. Și ar fi de o nesimțire galactică să mai insistăm cu verificarea de plagiat a tezei de doctorat.

Vorba poetului (e adevărat, pentru Elena CeauÈ™escu, dar ce mai contează!):

„žEste fiica prea iubită

A acestui brav popor,

De luceferi străjuită

Și de steagul Tricolor„

Contele de Saint GermainEditorialeambasada Suediei,Black Cube,Bobu,Dascalescu,Hans Klemm,Ion Cristoiu,Kim Jong-il,Laura Kovesi,Sebastian GhitaElena Ceausescu,TeleagaAici mă disociez de toți indignații. Eu sunt mulțumit. Iau partea utilă a gogomăniei. Să rosteÈ™ti pe-atâtea voci, cu o dezgropată regie, Laura Kovesi = Elena CeauÈ™escu, nu are cum să nu lase urme. Cum să nu trezească la realitate coÈ™maruri adormite È™i, în mintea multor naivi, apuse. Nu e...Blog politic si polemic