Scorul acestui articol
[Total: 0 voturi. Media: 0]


E o acalmie stranie în presa aservită puterii.  Dominanta o constituie omagierile lui Vasile Paraschiv. Unele elogii sunt penibile (Tismăneanu şi Ghibuţiu), altele analitice şi onest evocatoare (Alina Mungiu Pippidi şi Cotidianul) . În rest, lipsă de atacuri fulminante la opoziţie, comentarii destul de monocorde la arestările de vameşi, interpretări superficiale ale ultimului discurs televizat al presedintelui.

Preşedintele s-a cerut la TVR cu un motiv precis. Dacă acest motiv ar fi fost votul din Parlament în cazul Păsat, i-ar fi ajuns o simplă declaraţie de presă. Dacă dorea să se refere la corupţia din vămi ar mai fi aşteptat câteva zile să se “împlinească” subiectul. Dacă intenţiona să muştruluiască PDL-ul şi să sugereze strategii pentru apropiatul Congres, putea să o facă într-o discuţie privată cu greii acestuia, cum a mai procedat şi cu alte ocazii.

Motivul preşedintelui de a vorbi întregii tări a fost însă unul mai complex, care să le subordoneze pe toate cele presupuse anterior şi să adauge încă altele, aparent colaterale: a dorit să facă o demonstraţie de forţă.

Traian Băsescu, maestru al jocului la intimidare dar şi la cacialma, s-a simţit încolţit şi a trebuit să reacţioneze.

Constituirea Alianţei USL, înfruntarea lui Blaga, ignorarea de către PDL a solicitării sale privind votul în cazul Păsat, lansarea pe piaţă a unei ameninţări cu suspendarea preşedintelui în cursul lunii martie, pragmatismul şi tendinţele centrifugale ale UDMR, poate şi alte pericole doar de domnia sa ştiute, ar fi riscat să genereze, în lipsa unei replici ferme, coagularea unei componente de forţă a adversarilor, redutabilă, care să inducă un defetism rapid şi catastrofal în rândurile combatanţilor din tabăra sa.

Apariţia lui Traian Băsescu la TVR1 s-a dorit un scurmat din copite al taurului împins în arenă, faţă în faţă cu matadorii săi.

Cum bine observa un psiholog, nelipsitul râs tabagic al preşedintelui a fost şi de data asta scos la bătaie; momentele în care el a fost utilizat l-au trădat însă ca pe o armă defensivă, mai mult pentru a brava decât pentru a echilibra lupta.

Multe dintre declaraţiile lui Traian Băsescu în această emisiune au fost spuse la alibi, la impresie artistică, şi nu din convingeri intime profunde.

Nu cred că a dorit cu tot dinadinsul ca Păsat (şi ca Ridzi) să ajungă după gratii. Dar dă bine să se creadă asta.

Nu cred că urmăreşte eradicarea corupţiei în sistemul vamal şi nici măcar o curăţenie adevărată pe ici pe colo (în niciun caz la Constanţa). Dar dă bine să se creadă asta.

Nu cred că este chiar atât de supărat pe PDL şi că e chiar atât de hotărât să-şi ia mâna de pe el. Dar dă bine să se creadă asta.

Nu cred că îl amuză cu adevărat cuplul Antonescu – Ponta şi, mai ales, ce  îi pregăteşte acest cuplu. Dar dă bine să se creadă asta.

Ceea ce cred însă din declaraţia contorsionată a preşedintelui  este că “a luat notă” de comportamentul unora dintre membrii marcanţi, cu vechime, ai PDL şi că, arestările cu sutele de lucrători vamali din ultimele zile, ajungându-se până la capul vameşilor, reprezintă modul său de a dovedi că “a luat notă”.

Când vine vorba de răzbunare, de pedepsit vechi parteneri cu ifose de independenţă, Traian Băsescu e necruţător: închide ochii şi dă până distruge.

Asta încearcă Traian Băsescu să transmită duşmanilor săi: nu vă aşteptaţi să cedez fără luptă. Dacă o fi să mor, mor pe mâna mea! Mor cu voi de gât! Cine se încumetă? Hahaha!!!

Contele de Saint GermainEditorialeBasescu,Blaga,demonstratie de forta,TVR1,USLE o acalmie stranie în presa aservită puterii.  Dominanta o constituie omagierile lui Vasile Paraschiv. Unele elogii sunt penibile (Tismăneanu şi Ghibuţiu), altele analitice şi onest evocatoare (Alina Mungiu Pippidi şi Cotidianul) . În rest, lipsă de atacuri fulminante la opoziţie, comentarii destul de monocorde la arestările de vameşi,...Blog politic si polemic