Scorul acestui articol
[Total: 3 voturi. Media: 5]


E duminică. Un bun prilej de a ne gandi la cărţi.

La cărţi pe care le-am iubit, la cărţi care ne-au marcat, la cărţi pe care am fi vrut să le scriem noi, la cărţi pe care le-am recomanda.

1. O carte care m-a fascinat, făcându-mă să reflectez la spaţiile n-dimensionale (n>4) ca la ceva posibil şi perceptibil, ca la o extensie a realităţii în patru dimensiuni (x,y,z,t) cu care noi suntem obişnuiţi să operăm, este

Universul holografic”, autor Michael Talbot, apărută şi în limba română la Editura Cartea Daath.

Un scurt fragment din introducere:

“Există dovezi care sugerează că lumea noastră şi tot ce este  cuprins în ea – de la fulgii de zăpadă la arţari, de la stele căzătoare la rotaţia electronilor – sunt numai imagini fantomatice, proiecţii ale unui nivel de realitate atât de departe de al nostru, încât este pur şi simplu dincolo de spaţiu şi timp.

Principalii arhitecţi ai acestei idei uluitoare sunt doi dintre cei mai eminenţi gânditori ai lumii: fizicianul David Bohm, de la Universitatea din Londra, unul dintre protejaţii lui Einstein şi unul dintre cei mai respectaţi specialişti în fizică cuantică şi Karl Pribram, neurofiziolog la Universitatea Standford, autor al tratatului clasic de neurofiziologie “Limbajele creierului”.”

2. O carte năucitoare pe care, după ce o citeşti, îţi vine să exclami, plin de invidie scriitoricească: aşa ceva nu poate fi scris!. Şi, mai ales, nu poate fi tradus! Mă refer la romanul

“Parfumul”, autor Patrick Suskind, apărută şi în limba română, la Editura Humanitas, în traducerea Gretei Tartler.

Este vorba de intensitatea cu care se poate trăi într-un univers straniu, deschis tuturor şi autist în acelaşi timp, universul mirosurilor, la care toţi suntem conectaţi dar care, în geometria noastră senzorială, a oamenilor obişnuiţi, este perceput cu o singură dimensiune a complexităţii sale: parfumul.

Este genul de carte ce nu poate fi ecranizată fără asumarea riscului de a nu o putea reda în mirificul tuturor nuanţelor ei senzoriale. S-a făcut un film după ea, care mă confirmă.

Vă reproduc un fragment din postfaţa la ediţia în limba română:

“Îţi poţi închipui, cititorule, o lume formată numai din parfumuri, duhori, miresme? Îţi poţi închipui un om care nu cunoaşte viaţa decât mirosind-o? […] Ştii că fiecare om este un parfum inconfundabil, că parfumul tău te poate face anonim sau irezistibil?

Afost odată un bărbat care a descoperit în distileria trupului său un parfum trecător pe care voia să-l stăpânească pentru totdeauna: parfumul de tânără femeie.”

Contele de Saint GermainLecturi impartasiteMichael Talbot,Parfumul,Patrick Suskind,Universul holografic"E duminică. Un bun prilej de a ne gandi la cărţi. La cărţi pe care le-am iubit, la cărţi care ne-au marcat, la cărţi pe care am fi vrut să le scriem noi, la cărţi pe care le-am recomanda. 1. O carte care m-a fascinat, făcându-mă să reflectez la spaţiile n-dimensionale...Blog politic si polemic