Scorul acestui articol
[Total: 3 voturi. Media: 5]


E duminică. Un bun prilej de a ne gandi la cărți.

La cărți pe care le-am iubit, la cărți care ne-au marcat, la cărți pe care am fi vrut să le scriem noi, la cărți pe care le-am recomanda.

1. O carte care m-a fascinat, făcându-mă să reflectez la spațiile n-dimensionale (n>4) ca la ceva posibil și perceptibil, ca la o extensie a realității în patru dimensiuni (x,y,z,t) cu care noi suntem obișnuiți să operăm, este

Universul holografic„, autor Michael Talbot, apărută și în limba română la Editura Cartea Daath.

Un scurt fragment din introducere:

„Există dovezi care sugerează că lumea noastră și tot ce este  cuprins în ea „“ de la fulgii de zăpadă la arțari, de la stele căzătoare la rotația electronilor „“ sunt numai imagini fantomatice, proiecții ale unui nivel de realitate atât de departe de al nostru, încât este pur și simplu dincolo de spațiu și timp.

Principalii arhitecți ai acestei idei uluitoare sunt doi dintre cei mai eminenți gânditori ai lumii: fizicianul David Bohm, de la Universitatea din Londra, unul dintre protejații lui Einstein și unul dintre cei mai respectați specialiști în fizică cuantică și Karl Pribram, neurofiziolog la Universitatea Standford, autor al tratatului clasic de neurofiziologie „Limbajele creierului”.”

2. O carte năucitoare pe care, după ce o citești, îți vine să exclami, plin de invidie scriitoricească: așa ceva nu poate fi scris!. Și, mai ales, nu poate fi tradus! Mă refer la romanul

„Parfumul”, autor Patrick Suskind, apărută și în limba română, la Editura Humanitas, în traducerea Gretei Tartler.

Este vorba de intensitatea cu care se poate trăi într-un univers straniu, deschis tuturor și autist în același timp, universul mirosurilor, la care toți suntem conectați dar care, în geometria noastră senzorială, a oamenilor obișnuiți, este perceput cu o singură dimensiune a complexității sale: parfumul.

Este genul de carte ce nu poate fi ecranizată fără asumarea riscului de a nu o putea reda în mirificul tuturor nuanțelor ei senzoriale. S-a făcut un film după ea, care mă confirmă.

Vă reproduc un fragment din postfața la ediția în limba română:

„Îți poți închipui, cititorule, o lume formată numai din parfumuri, duhori, miresme? Îți poți închipui un om care nu cunoaște viața decât mirosind-o? [„¦] Știi că fiecare om este un parfum inconfundabil, că parfumul tău te poate face anonim sau irezistibil?

Afost odată un bărbat care a descoperit în distileria trupului său un parfum trecător pe care voia să-l stăpânească pentru totdeauna: parfumul de tânără femeie.”

Contele de Saint GermainLecturi impartasiteMichael Talbot,Parfumul,Patrick Suskind,Universul holografic"E duminică. Un bun prilej de a ne gandi la cărți. La cărți pe care le-am iubit, la cărți care ne-au marcat, la cărți pe care am fi vrut să le scriem noi, la cărți pe care le-am recomanda. 1. O carte care m-a fascinat, făcându-mă să reflectez la spațiile n-dimensionale...Blog politic si polemic