Andrei Pleşu şi hemoroizii lui Belzebut
Domnul Pleşu, în ciuda taliei mari a sacoului, este un maestru al fofilării. Face ce face şi alunecă dibaci din clinciuri, strecurându-se neabraziv printre mâini, printre picioare, printre contradicţii. Chiar şi când muşcă, muşcă cu gingiile, lăsându-şi loc de interpretări favorabile la concluzii; cum că, adică, ar fi fost vorba de un sărut mai pătimaş şi nicidecum de colţi walpurgici.
Este, altfel zis, un diplomat al propriului pavilion. Care se reprezintă şi se comportă ca şi cum ar fi reîncarnarea Greciei Antice iar noi, cei din jur, grecii sau metecii săi (în funcţie de poziţionarea fată de “polisul” Traian Băsescu).
Când comunică, scopul principal al lui Andrei Pleşu este să se pună nu în slujba unor valori etice dragi austerei universalităţi (adevăr, dreptate, bine general) ci în slujba propriului hedonism, cald şi binefăcător la pohte.
Multă vreme a reuşit să-şi atingă acest scop. L-a exasperat chiar şi pe amicul Liiceanu cu dexteritatea de a-şi atrage simpatia acolo unde alţii încasează afurisiri morale.
De când însă cu Băsescu, i s-a cam înfundat. Tehnica mermelirii, una pe faţă, două pe dos, nu a mai dat rezultate.
Ne reproşează adeseori nouă, celor ce-l considerăm băsist, că ne înşelăm. Că, din prejudecăţi, din rea-credinţă, n-am vrea să-i observăm satelitara obiectivitate, criticile pe care domnia sa le aduce nu doar celorlalţi ci şi preşedintelui. Reţinem, haini, doar ce ne convine.
Postarea lui Andrei Pleşu de azi, de pe blog, ne oferă însă prilejul perfect să lămurim problema.
Domnia sa critică aici 3 persoane: Ponta, Băsescu, Antonescu. Un prim dezechilibru, numeric, dacă e să ne gândim la tabere şi la faptul că orice balanţă cântăreşte cu două talgere. Când însă vâslim prin şuvoiul argumentaţiei, acest dezechilibru se accentuează: în vreme ce Ponta e “premierul” iar Băsescu e “preşedintele”, Antonescu atentează de-a dreptul la rezerva de metafore depreciative a autorului. El este “campionul fentei nătînge, al vacuităţii pompoase”.
Conform logicii domnului Pleşu (îngemănată cu mania persecuţiei), acest articol ar trebui să treacă drept unul neutru, echidistant politic, nepartizan, bine intenţionat. Doar că cititorii au învăţat deja tertipul şi nu mai confundă fardul gros al manipulării cu bujorii naturali din obraji.
Tehnica aceasta a fost brevetată de Adrian Păunescu şi folosită în referirile la Ceauşescu. Mai strecura pe ici, pe colo, câte o şopârlă la adresa “celui mai iubit fiu al poporului” pentru a-şi putea clama, ulterior, temeritatea şi patriotismul. Proporţional, însă, 99% linguşeli nu poate fi niciodată egal cu 1% frondă.
Este ceea ce se aplică şi în cazul lui Andrei Pleşu.
L-aş întreba totuşi pe autor: de ce alege să alunece mereu pe lângă esenţial, preferând convenabilul?
Esenţialul, legat de situaţia pe care o comentăm, este că am avut nenorocul să ne fie preşedinte un om ca Traian Băsescu. Odioasa lui lipsă de scrupule şi enorma lui forţă de pervertire ne-au adus aici. Restul sunt consecinţe.
Convenabilul, preferat de Andrei Pleşu, este că preşedintele ar fi un om la fel de bun sau de rău ca şi opozanţii săi, fără nimic excepţional malefic, şi prin urmare am avea de-a face cu fatalitatea numită “subvaloare socială generalizată”.
Soluţia la “esenţial” este tăierea cozii dintr-una, eliberarea de Traian Băsescu şi exorcizarea posedaţilor.
Soluţia la “convenabil” este status quo-ul, oblojirea hemoroizilor lui Belzebut.
Dacă e curios să ştie unde-l va duce nelepădarea de Băsescu, domnul Pleşu ar trebui să ia aminte la traiectoria lui MRU, la curba sa balistică recentă. Sigur, la MRU totul a fost şi este accelarat de îndesarea lui pe ţeava tunului politicii înainte de a se coace, de a se întări, de a prinde crustă.
În cazul lui Andrei Pleşu evoluţia e mai lentă dar şi pornită mai de demult. Prin urmare este de aşteptat ca, fără o schimbare convingătoare de discurs (măcar de discurs!), întâlnirea sa cu MRU în conul de umbră al precarităţii imagologice să devină iminentă şi de neevitat.
https://www.conteledesaintgermain.ro/andrei-plesu-si-hemoroizii-lui-belzebut/18-12-2012Editorialeadrian paunescu,andrei plesu,Antonescu,Belzebut,Ceausescu,Grecia Antica,hedonism,Liiceanu,Ponta,Traian BasescuDomnul Pleşu, în ciuda taliei mari a sacoului, este un maestru al fofilării. Face ce face şi alunecă dibaci din clinciuri, strecurându-se neabraziv printre mâini, printre picioare, printre contradicţii. Chiar şi când muşcă, muşcă cu gingiile, lăsându-şi loc de interpretări favorabile la concluzii; cum că, adică, ar fi fost...Contele de Saint Germain de Saint Germainsaintgermain66@yahoo.comAdministratorContele de Saint Germain
Comentarii prin Facebook:
Convenabilul, preferat de Andrei Pleşu, este că preşedintele ar fi un om la fel de bun sau de rău ca şi opozanţii săi, fără nimic excepţional malefic, şi prin urmare am avea de-a face cu fatalitatea numită “subvaloare socială generalizată”.
Conte, sa n-am parte, Plesu ne citeste si se oftica! 🙂
Ai vazut ultimul lui articol? L-a durut tare faza cu pupinismul! Coane Andrei, plz, incearca si cu nitel ruj pe buze, ii face bine la hemoroizi batranului presedinte!
Apocalypse now
21.12.2012
La ora la care scriu aceste rânduri au mai rămas puţine ore până la sfârşitul lumii. Timpul este atât de scurt încât nici nu ştiu ce să fac mai întâi: să-mi scriu testamentul (dar ce folos?!), să cioplesc nişte vorbe înţelepte pe o piatră, pentru posteritate ( cu speranţa că atunci când va apare, poate, o nouă lume, să fiu şi eu considerat un filozof antic), să-i înjur în faţă pe unii dintre şefii mei, să le spun că-s mai deştept decât ei şi-mi ocupă locul, să ating 200km la oră cu maşina, să prizez cocaină să văd cum e (hmm! nu prea cred, prefer să mor sănătos), să cumpăr ceva bun de mâncare şi băut, să mă dezintegrez măcar cu burta plină.
După cum se vede, m-am hotărât: voi scrie un ultim articol pe blog cu speranţa că second lifeul o să ne supravieţuiească, iar dArtagnan va trăi for ever în virtual. Fac o paranteză aici, vă îndemn să comentaţi masiv la acest articol pentru a avea şi voi şansa nemuririi alături de mine.
Dar despre ce să scriu?
Despre Guvernul plin de specialişti? Despre Parlamentul supraponderal? Despre Preşedintele gură mare? Nu cred, oricum veţi scrie voi în comentariile voastre după ce veţi trece lejer de tema propusă în articol.
Adevărul e că miza mă copleşeşte. Un ultim articol, cel de dinaintea sfârşitului lumii, trebuie să fie ceva big, ceva care să îndemne la introspecţie, să fie o privire profundă şi atotcuprinzătoare asupra destinului umanităţii, a infinitului şi nimicului. Să realizăm că din praf de stele ne-am întrupat, în praf de planetă terminăm, în deplină osmoză cu Universul. Să ne gândim că peste vreun milion de ani, unii dintre noi vom ajunge să vedem gaura neagră din interiorul galaxiei noastre. Că vom ajunge la „orizontul evenimentelor“, că vom simţi pe „pielea“ noastră legile extreme ale fizicii. Când spun unii dintre noi mă refer de fapt la atomii unora dintre noi sau, în cel mai rău caz, la cuantele rămase în urma noastră.
Apropo, ştiaţi că unii susţin că sufletul este compus din cuante de energie?
…
Şi totuşi nu-mi trece prin cap nimic esenţial să transmit în acest ultim mesaj. Asta e.
Atunci să aşteptăm în linişte, fără să ne panicăm, data de 21.12.2012. In aceasta zi, planetele din sistemul nostru solar se vor alinia si se vor suprapune peste centrul galaxiei Calea Lactee. La ora 11.00 a.m. Atunci va fi Apocalipsa.
P.S. Ştie cumva când se votează mâine, de către Parlament, guvernul Ponta 2? Nu cumva la ora 11.00 a.m.?
Iti doresc Apocalipsa fericita! hehehe! Gm.
Mi-ai plăcut,cavalere!Apocalipsă uşoară.
“campionul … vacuităţii pompoase” !!!!
Iata o apreciere cu care rezonez intru totul. O fi dl. PLesu basist, nu-i vorba, dar si Crin Antonescu nu este altceva decât o moara de vorbe, o punga de aer, un vid care hodorogeste într-una, ca moara lui Tudoran cea pustie, mestecând vorbe, vorbe si iar vorbe!!!
Deci, Monsieur le Comte, va fi fiind dl. Plesu basist, dar tind sa cred ca aprecierile domniei sale la adresa dlui Antonescu sunt fondate (sau au macar ceva fundament). Ce este dezgustator la dl. Plesu este cecitatea selectiva cu care nu a vazut, atât amar de timp, defecte mult mai mari în persoana celui mai demis fiu al poporului, dar sanctioneaza imediat lipsa de substanta a lui Crin Palavragescu. De-aia revelatiile dlui Plesu de pe lungul drum al Damascului nu conving pe nime’ : a fost un fripturist si, din pacate, cu eticheta asta va muri. Poate îl va reabilita posteritatea, dar ma cam îndoiesc.
Plesu mi-a facut ziua, cu “campionul … vacuităţii pompoase” !!!”
“Vacuitatea lui pompoasă” şi nu plinătatea modestă a altora a dus la coagularea ideii Johannis care, dacă nu ar fi fost stopată neconstituţional de Băsescu, ar fi dat o şansă reală României de a nu ajunge azi, gratie minunatei guvernări Bociste, atât de jos.
Şi tot aceeaşi vacuitate a născul USL-ul care a zdrobit, iată, o putere malefică ce părea de neclintit.
Asa ca, iarta-ma, te alaturi unui cor de voci care îl denigreaza cu atata obstinatie pe Antonescu tocmai pentru ca a fost cel ce a gasit ac de cojocul regimului Basescu.
Stimate Conte,
Let’s agree that we disagree on the topic (Antonescu = o moara de vorbe). Iau act de argumentele aduse de domnia ta (pertinente, nimic de spus, dar care pe mine personal nu m-au convins), motiv pentru care am sa ma abtin de la comentarii anti-Antonescu – cel putin deocamdata. Nu are sens sa polemizam de pe pozitii atât de talibanizant contradictorii.
Veuillez recevoir, Monsieur, l’expression de la consideration que je vous porte.
Vacuitatea pompoasa l-a facut ca a doua zi dupa primul tur al alegerilor prezidentiale din 2009 sa anunte hotatat sustinerea “prostanacului” contrar cantecului de sirena al pdl-istilor si al corului de grei liberali care inca din seara anuntarii exit-urilor incepusera licitatia de voturi.Daca nu ma insel chiar guvernatorul a declarat ulterior ca a intrat intr-o depresie de cateva zile din aceasta cauza. Din pacate o vizita in miez de noapte a mai prelungit cu 5 ani dezstrul din politica romaneasca si a creat posibilitatea existentei unor guverne marioneta.
Conte, oare cat de prost 3 sa fie cineva ca sa nu-si dea seama ca Andrei Chelu, scuze, Plesu e basist ca toti basistii lui telectuali? Ce, daca face cateva mofturi de forma inainte sa i-o traga jupanu inseamna ca nu i-o trage? Din contra, in felul asta il excita mai tare pe virilul de mariner pt. ca penetrarea sa fie mai de calitate!
Bai amaratule, bai fomistule, bai propagandist cu aere in cap, bai daca n-ai fi de plans, ai fi de ras.
Bai jmekere de partid, subiectul zilei nu este nici cartarascu, nici plesu, nici alti pupini ai lui basescu, al caror echivalent cu semn schimbat esti tu.
Subiectul zilei este interlopul becali, noul membru al comisiei JURIDICE al camerei deputatilor, din partea pnl.
Sau daca nu asta, subiectul zilei este noua dovada zilnica de blat dintre ponta si basescu.
Degeaba bati campii, degeaba iti insiri aici panseurile pretioase ca mileul de pe televizorul Elcrom.
plesu scrie ptr secta lui de bursieri si arivisti snobalai.
Tu ptr cine scrii?
Ptr manelistii lui mazare? Ptr tiganimea lui marean daniel?
Ptr interlopii care-ti arunca niste oase de la ospatul lor porcesc si hotesc?
Dupa cum scrii, in ciuda aerelor de conte de St Partz, nu pot totusi sa cred ca esti atat de cretin incat sa nu vezi realitatea si anume ca TOTI sunt aceeasi gasca de interlopi blatisti care sunt alesi de o masa tot mai mica de alegatori constand in principal din tiganime si pulime platita, plus sectanti TV. Iar asta e valabil ptr toti si ptr usl si ptr pdl si ptr toate alelate gasti intitulate pompos partide.
In rest, majoritatea s-a retras din cloaca voastra.
Unii s-au inchis in universul lor privat la fel ca vremea lui Impu, unii s-au carat din tara ca mine (dar nu in misiune), unii si-au pus streangul de gat sau fantana in cap, altii s-au abrutizat si nu-i mai intereseaza decit distractiile ieftine.
Desi cind am plecat eram deja lamurit in privinta nivelului nationalde abjectie, inca sunt uluit cind vad cite unul ca tine sau ca jigodia aia isterica de roxana iordache care continua sa manance cacat pana in panzele albe cu o pofta si un entuziasm neegalat nici de paunescu pe vremuri (ca tot ai pomenit de el).
Voi astia care intelegeti de fapt realitatea dar mintiti cu seninatate sunteti principalii vinovati de dezastrul ala national.
Indiferent de curul pe care-l pupati, TOTI sunteti la fel de vinovati si tu si plesu si liiceanu si cartarescu si toti limbricii astia tv de la ciutacu pana la colonelul turcescu.
TOTI realizati dezastrul dar prefaceti cacatul in diamant ptr o rasplata mai mare sau mai mica dupa tupeu si inzestrari.
Nu poporul e de vina, voi TOTI sunteti de vina, guristii astia care de 20 de ani desavarsiti ”opera” comunistilor cu propaganda voastra criminala.
Hai sictir si pac pac gunoaielor!
Dobitocule, zi-i mersi Contelui ca nu te-a aruncat in spam, unde ti-e locul. Ramai drq unde-ai emigrat si mars pe forumurile basistilor tai, sa faci terapie de grup cu ei, isterie mica! Sa-ti bagi in fund misiunea pe care spui ca nu o ai si sa-i zici lu` sefu tau ca prietenii mei i-au facut magie neagra. Hai, pa!
Mi-a plăcut titlul deşi parcă aş fi vrut ca “hemoroizii lui Belzebut” apară ca “hemoroizii lui Mefisto” fiindcă ar fi fost mai filozofic.Referitor la Crin Antonescu(“campionul fentei nătînge, al vacuităţii pompoase”) aversiunea lui AP are o explicaţie foarte omenească:PNL prin Crin Antonescu a confiscat toate sinecurile culturale atât de gustoase pentru milogii de tip Pleşu(ICR,TVR,Ministerul Culturii,Antenele,etc) unde băseştianul Pleşu nu mai are acces şi nici banii corespunzători.Se zvoneşte cum că şi editura Humanitas va trece în ghearele comuniştilor liberali iar măreaţa Dilemă va fi numai în format virtual.Durere mare,remuneraţie după buget mică,coane Pleşule!
Deci penelistii i-au umblat la portofel? ar fi o explicatie terestra… Filozoful care traia in turnul lui de fildes, atunci cand a realizat ca postasul nu i-a mai batut demult in poarta, s-a angoasat foarte…
Nu ne ramane decat sa urmarim “evolutia involutiei” d-lui Plesu. Susurul alunecos din prezent, clipocitul filosofic al buzelor echidistant aplicate sezutului prezidential sunt pe cale a se transforma intr-un penibil zgomot unguental.
„Zgomot unguental” ? Superb, Don Ciccio !