Scorul acestui articol
[Total: 0 voturi. Media: 0]


( Comentariu postat la articolul din EVZ al lui Mircea Cartarescu, intitulat „Tacerea mieilor”, articol ce poate fi citit accesand linkul http://www.evz.ro/detalii/stiri/senatul-evz-tacerea-mieilor-918139.html)

Alba neagra e o formă de înșelătorie pentru proști. La fel și editorialul lui Mircea Cărtărescu de azi.

Pentru că, să fim lucizi: ce român cu capul pe umeri mai poate „pune botul” la mistificări străvezii, de momit mieii la abator, de genul: „Crin Antonescu tinde astfel să devină […] un Băsescu al doilea, mai prost”.

Deosebirile dintre cei doi, și de educație și de comportament și de limbaj și de moralitate sunt atât de mari și evidente, și toate în favoarea lui Antonescu, încât cititorul se poate intreba, pe bună dreptate, dacă Mircea Cărtărescu nu e prea obosit, dacă nu ar trebui să-și trateze, în vreun fel, deviațiile de percepție de tip halucinogen.  Să mai viziteze, de exemplu, din când în când, și lumea reală. Să-și prindă pletele cărunte într-o codiță, ca să audă mai bine, să iasă pe stradă și să asculte, măcar pentru o clipă, „vox populi”.

De fapt tot articolul de azi e un colaj de astfel de panseuri – puseuri jenante, mirosind de la o poștă a propagandă portocalie râncedă, pusă la reîncălzit.

Dacă dl. Cărtărescu ar fi fost, anterior alianței PNL – PC, un fan Antonescu, sau măcar PNL, poate că ceea ce scrie azi m-ar fi îngrijorat. Așa însă, după ce a înjurat cu spume rabice, doi ani de zile fără încetare, și la Antonescu și la Tăriceanu și la Vosganian, preluând pe nemestecate toate infamiile regurgitate la adresa acestora de idolul său Traian Băsescu , scălâmbăiala asta a lui cu stânga, dreapta, „crăpătură vizibilă în porțelanul unanim de altădată”, nu mi se pare altceva decât o formă disgrațioasă de spaimă. Un smuls al părului din cap și o aruncare a copilului în fața dubei de poliție, cum am văzut la televizor că fac pirandele interlopilor la intervenția mascaților.

Eu însumi am arătat cum această coagulare a opoziției intr-o alianță oficializată, acest compromis necesar, a pus pe jar puterea, a declanșat foșgăiala în șerpăria portocalie. Cu toate acestea, textul de azi al lui Cărtărescu mă surprinde prin intensitatea panicii și prin devoalarea caracterului franjurat ale autorului. Și mă mai surprinde prin opțiunea acestuia de a-și transforma, împins de patimi politice, bunul său cel mai de preț, scrisul, intr-un deșeu toxic. Nereciclabil.

Prin articolul de azi, micul Goebbels de Modrogan nu face altceva decât un jenant act de delațiune și de instigare la dizidență în interiorul PNL. Odioșii până mai ieri Tăriceanu și Vosganian devin brusc, în acest scop nobil, băieți buni iar „trădătorul” PNL candidat la titlul de „cel mai lucid partid din România”.

Un avorton de machiaverlâc, mort înainte de a se naște.

Dar, Doamne, ce cangrenă morală. Și tocmai acolo unde ne-am fi așteptat să găsim asepsia maximă. Cum să se mai facă bine poporul ăsta cu așa modele?

Contele de Saint GermainPolemicealba neagra,Antonescu,Basescu,cartarescu,EVZ,miei,plete carunte,Tariceanu( Comentariu postat la articolul din EVZ al lui Mircea Cartarescu, intitulat 'Tacerea mieilor', articol ce poate fi citit accesand linkul http://www.evz.ro/detalii/stiri/senatul-evz-tacerea-mieilor-918139.html) Alba neagra e o formă de înșelătorie pentru proști. La fel și editorialul lui Mircea Cărtărescu de azi. Pentru că, să fim lucizi: ce român cu capul pe...Blog politic si polemic