Sebastian Ghita si Dan Andronic, gurile de tun ale lui Traian Basescu

  Într-un articol (aici) pe care l-am publicat recent pe acest blog, articol intitulat „Ministrul justiției a procedat inteligent”, concluzionam: „Și mai are un avantaj mutarea de așteptare a domnului Toader: ea va genera, inevitabil, noi dezvăluiri, din ce în ce mai grave, despre Laura Kovesi. Până când aceasta, cu tot sprijinul planetar de care se bucură, își va da singură demisia”. (more…)
continuare...

Justitia romana mai are, inca, anticorpi puternici. Felicitari doamnei judecator Girbovan!

  Poporul român, sleit de hoția în formă continuată a șmenarilor de la vârful țării, a fost orbit, într-o bună zi, de aura unei femei superbe. „Justiția” – s-a recomandat ea! Apoi, nici mai mult nici mai puțin, i-a explicat respectivului popor, cu buze presurizate, de airbag, că a pogorât peste el să-l salveze, să-l regenereze, să-i redea vigoarea, să-l fericească. Așa că i-a cerut în schimb, cu glas autoritar și priviri interpretabile, supunere și tot concursul său. „Se acordă” – a venit, pe nerăsuflate, răspunsul. (more…)
continuare...

Procurori buni, procurori rai. Criteriile Laurei Kovesi

  Cum e stăpânul așa-i și sluga. Spune-mi cu cine te însoțești, ca să-ți spun cine ești. (Vechi proverbe românești)   Pe unde a fost șefă, la Parchetul General și apoi la DNA, Laura Kovesi a tăiat brazde adânci printre subordonații cu care colabora. S-ar fi putut crede că e vorba de o lăudabilă formă de plivit a moșiei, de distrugere a buruienilor în vederea creșterii producției la hectar. La o analiză mai atentă, această primă impresie nu rezistă. De ce? pentru simplul motiv că „plivitul” despre care vorbim se dovedește, luat la bani mărunți, o operațiune derulată cu un cu totul alt scop decât acela de a elimina răul și a favoriza binele. Cu un scop aproape invers. Să mă explic! (more…)
continuare...

Tehnici de campanie: iohannism, cioloșism, binomism.

  Multă lume se întreabă, privind la lentoarea gasteropodică pe care o degajă Klaus Iohannis prin tot ceea ce face public, dacă omul acesta este capabil, în particular, și de agerimi intrepide. Ca atunci când îți privești motanul, care când nu doarme toarce, și te întrebi: oare când iese în curte o fi în stare să vâneze vrăbii? Sau măcar șoricei? (more…)
continuare...
Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com