Scorul acestui articol
[Total: 1 voturi. Media: 5]

Năuceală, consternare, stupoare paralizantă, indignare cu spume, iată câteva dintre efectele circului Trump asupra şefilor lumii imobilizaţi în stalurile arenei politice planetare ca pe scaunul mortului.

Aflat într-un delir al ideilor năstruşnice, octogenarul blond pare total dedicat experimentării pe pielea noastră a celebrei ziceri “după mine potopul”! Până la urmă şi madame Pompadour era blondă, aşa că mai multe coincidenţe nici nu sunt necesare ca să facem această apropiere.

Într-o singură lună canalele de ştiri au primit de la marele oxigenat muniţie pentru senzaţional ca altădată în decenii. Capturarea lui Maduro, râvnirea Groenlandei şi discursul impertinent de la Davos, declararea constituirii Consiliului pentru Pace, maimuţărirea publică a preşedintelui francez Macron şi a premierului canadian Mark Carney, întinarea memoriei soldaţilor din ţări NATO altele decât SUA prin nerecunoaşterea jertfei lor pe diverse câmpuri de luptă, mâna liberă dată agenţilor federali (ICE) de a împuşca protestatari americani care i se opun etc. etc. etc!

Şi ce reacţii vedem de la marii lideri  ai planetei la toate aceste derapaje ale cuiva care are ambiţia ca lumea să se sfârşească odată cu el? Capul în pământ, grimase de complezenţă, chiar aplauze (e drept, palide) la Davos.

Au fost, totuşi şi două reacţii pe care le-aş aprecia ca memorabile.

Prima a fost a lui Emanuel Macron. Care, referindu-se la Trump fără să-l numească, a spus că “încalcă regulile. Neocolonialismul trebuie oprit”!

„Este o trecere către o lume fără reguli, în care dreptul internațional este călcat în picioare și în care singura lege care pare să conteze este cea a celui mai puternic”.

Şi premierul canadian a avut la Davos un discurs apreciat ca excepţional, care a provocat aplauze prelungite.

Într-un editorial al prestigioasei publicaţii  New York Times se afirmă „Discursul prim-ministrului canadian (Mark Carney) la Davos este absolut strălucit. Fără sarcasm sau exagerări, el descrie noua lume dură către care Trump ne conduce pe toți.”

O afirmaţie virală din acest discurs a fost că “lumea se află în mijlocul unei rupturi, nu al unei tranziții”.

În rest, vagi tresăriri pro-europene din partea premierului britanic şi cancelarului german, dar într-o notă de evidentă prudenţă faţă de imprevizibilul dezlănţuit.

Şi acum despre marile tăceri. Rusia şi China. Acolo, sunt convins, angrenaje complexe analizează sub toate aspectele evoluţia bulversantă a evenimentelor. Muţenia lor nu cred că este întreţinută de frică ci, mult mai probabil, de cântărirea avantajelor şi dezavantajelor. Faţă de interesele lor afectate direct în cazul Venezuela, avantajul de a încuraja dezbinarea dintre SUA şi Europa prin această abţinere pare a fi mult mai important. Şi unii şi alţii bagă băţul prin gard încurajându-l perfid pe Trump în grandomania sa galopantă şi încercând să descurajeze Europa. Pentru Putin politica lui Trump de a-şi stabili ca principal inamic geostrategic UE este o nesperată gură de oxigen în războiul său cu Zelenski. Iar pentru Xi disiparea energiilor americane între dezbinarea Europei şi controlarea Orientului Mijlociu devine un atu în politica sa răbdătoare, dar extrem de tenace, de recuperare a Taiwanului.

Două vorbe şi despre ţânţarul România care, după părerea unora, ar trebui să tropăie ca un armăsar.

Din păcate, la momentul acesta nu avem nici copite şi, evident, nici potcoave cu care să ne facem auziţi. Toată politica noastră externă şi de apărare a fost încredinţată unui partid pentru care patriotismul, ca şi religia, sunt două valori perimate. Nu avem viziune, nu avem profesionişti, nu avem personalitate, nu avem motor, suntem doar o remorcă. Nu căutăm soluţii ci pretexte. Când o ţară este condusă de o minoritate de 11% este clar că există undeva, în afară, un vehicul mai mare care o tractează.

Să nu ne iluzionăm că reacţiile noastre întârziate sunt cauzate, cum ni se spune, de vreo analiză de oportunitate complexă, în derulare. Nu! E doar aşteptarea, de direcţie şi ordin, a oilor noastre creţe.

Poetul a avut încă o dată dreptate:

“Ai noștri tineri la Paris învață

La gât cravatei cum se leagă, nodul,

Ș-apoi ne vin de fericesc norodul

Cu chipul lor isteț de oaie creață”.

https://www.conteledesaintgermain.ro/wp-content/uploads/2026/01/Oaie-creata.pnghttps://www.conteledesaintgermain.ro/wp-content/uploads/2026/01/Oaie-creata-150x150.pngContele de Saint GermainEditorialeConsiliul pentru pace,Davos,Nicusor Dan,razboi mondial,TrumpNăuceală, consternare, stupoare paralizantă, indignare cu spume, iată câteva dintre efectele circului Trump asupra şefilor lumii imobilizaţi în stalurile arenei politice planetare ca pe scaunul mortului. Aflat într-un delir al ideilor năstruşnice, octogenarul blond pare total dedicat experimentării pe pielea noastră a celebrei ziceri “după mine potopul”! Până la urmă...Blog politic si polemic