Scorul acestui articol
[Total: 0 voturi. Media: 0]
(Comentariu la articolul lui M. Cartarescu publicat pe data de 05 nov. 2010 in EVZ sub titlul ” Mica dictatura din PNL”, care poate fi citit accesand linkul http://www.evz.ro/detalii/stiri/senatul-evz-mica-dictatura-din-pnl-911406.html)

Motto:

Să n-o bată, să n-o-njure,

Să nu bea şi să nu fure.

Iar ibovnică de-şi ia,

Să n-o afle nimenea!

Pentru Mircea Cărtărescu poporul român nu există decât ca un personaj colectiv amorf, fără chip, fără trăiri, fără nevoi. Se referă la el rar, cu răceală statistică,  aşa cum s-ar încrunta la o specie de buruieni ce abuzează nepermis de cernoziomul patriei, îngrăşat şi de valoroasele sale producţii copro, cum ar fi editorialul de azi.

Nu aceeaşi atitudine ca faţă de figurantul popor român o are Cărtărescu atunci când vine vorba de relieful patriei. După cât de zglobiu bate câmpii în această ultimă subproducţie, e clar că nu doar a căutat etnobotanice dar le-a găsit şi chiar degustat.

Cu o condamnabilă satisfacţie trebuie să recunosc că rar mi-a fost dat să văd, nu la intelectualii eclectici, nici la scriitorii psihedelici, nici măcar la jurnaliştii mimetici, poate doar la Mircea Mihăieş, atâta  lăfăială în contradicţie şi arbitrar ca în această proaspătă  producţie cărtăresciană. Şi, peste toate, băsesciana sentenţiozitate în gogomănii, asumată din afectivitate, fără ghilimele.

Iată doar 3 exemple:

1. “… nu a existat nicio clipă vreo alternativă. Oricine-ar fi fost prins la putere ar fi făcut exact acelaşi lucru. […] Nu sunt soluţii, nu sunt alternative » ;

2. “Până şi Patriciu, dac-ar conduce ţara, tot la el [la FMI n.a.] ar apela » ;

3. “ Băsescu a făcut, în general, ce trebuia făcut, ce se aştepta de la el. A condamnat comunismul, a dat drumul la dosarele Securităţii, a dus o politică externă plauzibilă”;

Comentarii :
1. Viciu de logică : alternative există întotdeauna. Sistemul binar nu mai poate fi redus;

2. Fals ! Patriciu a afirmat repetat că ar rezilia acordul cu FMI ;

3. Poate a făcut ce aştepta camarila lui, nu poporul. Politică externă plauzibilă? Domnul Pleşu e rugat să chicotească mai discret.

Când poporul tău se stinge cu zile, când e suficient, mergând pe stradă sau cu transportul în comun, să priveşti feţele oamenilor pentru a înţelege dimensiunea tragediei, tu să te răfuieşti cu opoziţia, după ce-ai dat, la alibi, o tură de compasive dojeneli puterii, este, pardon de eufemism, nesimţire în stare pură.

 Pentru că domnul Cărtărescu pare a fi sensibil doar la sine şi ai lui, neavând organ pentru suferinţa macro, pentru că în plină ciumă portocalie sufletul său vibrează tandru la şiretenia frustă a preşedintelui, crispându-se ostil când vine vorba de Antonescu şi Ponta, îi propun un nevinovat joc de imaginaţie:

Să presupunem că dânsul, ca tată de fată, ar trebui să aleagă pe soţul fiicei sale dintre Băsescu, Antonescu şi Ponta. Ar ţine cont de sfaturile date de înţelepciunea populară pentru o astfel de alegere a viitorului ginere, sfaturi cuprinse în motto-ul la acest articol ? Iar dacă da, care i-ar fi decizia?

Contele de Saint GermainPolemiceBasescu,viitorul ginere(Comentariu la articolul lui M. Cartarescu publicat pe data de 05 nov. 2010 in EVZ sub titlul ' Mica dictatura din PNL', care poate fi citit accesand linkul http://www.evz.ro/detalii/stiri/senatul-evz-mica-dictatura-din-pnl-911406.html) Motto: Să n-o bată, să n-o-njure, Să nu bea şi să nu fure. Iar ibovnică de-şi ia, Să n-o afle nimenea! Pentru Mircea Cărtărescu poporul român...Blog politic si polemic