Fiecare avem o statuie de apărat
(Comentariu postat partial la articolul lui Mircea Vasilescu din Adevarul intitulat "Intelectualii lui Crin", articol ce poate fi citit accesand linkul ) Ce poate fi mai convențional, mai pe linie, mai "lacheistic" (de la lacheu, nu de la lichea) decât să-l critici pe Crin Antonescu în ziarul lui Patriciu și de sub editorialul lui Pleșu. E știut de la Dilema Veche că domnul Vasilescu debordează de couraj în a apăra onoarea unor feciorelnici intelectuali de casă (cum ar fi imaculatul numarator de voturi Sever Voinescu) și în a se stârni cu vocea sa stinsă, de polemist improvizat, Â împotriva inamicilor din opoziție, când misia o cere. (mai mult…)
Domnului Liviu Antonesei, cu prietenie
(Comentariu publicat partial la articolul lui Liviu Antonesei din Adevaru, intitulat "Evolutii politice?", articol ce poate fi citit accesand linkul ) Editorialiștii ziarului hermafrodit Adevărul îmi apar ca două echipe pestrițe de țapinari cu pixul, încleștate într-o competiție, în văzul lumii, de "tras sfoara". Comicul situației este dat de contrastul dintre învârtoșații micuți, cu izmene lungi și trucuri stilistice de amețit adversarul (Pleșu, Cristoiu) și malacii cu mușchi de plastilină opintindu-se și icnind fie în stil rustic, de strunit cireada la pășunat (Grigore Cartianu), fie fără niciun stil, pe principiul "stilul e omul" (Dinu Patriciu). (mai mult…)
Bravada poltronilor
(Acest comentariu a fost publicat la editorialul lui Mircea Mihaies din EVZ intitulat "Liberalii ca aperitiv", editorial ce poate fi citit accesand linkul ) Mircea Mihăieș este, cum ar zice francezii, un "costaud". Cu sacoul XXL veșnic desfăcut peste burtă și pârâindu-i mucegăit pe la subsuori, frizat cu cărare la mijloc și cu obrazul neras, cu o privire șireată și mereu la pândă, pare croit pentru a triumfa la castinguri vizând parodii de bodyguarzi de interlopi. (mai mult…)
Limitele armoniei prin compromis
(Acest comentariu a fost propus la editorialul lui Andrei Plesu din Dilema Veche intitulat "Ce lipseste pe piata politica?", editorial ce poate fi citit accesand linkul ) O lehamite generalizată pare a fi elementul dominant, la zi, de recunoaștere națională. Cu excepția câtorva zăluzi injectați direct în carotidă cu adrenalina hoției și a puterii de a nenoroci totul în jur cu egoismul lor discreționar, nația este blocată într-o cataleptică torpoare. Ce-o fi, să fie! Armele au fost depuse, grumajii s-au plecat, singura formă de vitalitate s-a refugiat în pulsațiile reflexe ale inimii și în foalele astmatice ale plămânilor. Un popor agonic, mulțumindu-și astfel stăpânii. (mai mult…)
De la fețele derutei la fețele fățărniciei
Motto Regele este capul intors spre cer al unui popor intreg, fiinta noastra adunata laolalta intr-un punct inalt. Cand unui popor i se ia suveranul, lui i se ia capul intors catre cer. El este decapitat. Poporul roman a fost decapitat astfel la 30 decembrie 1947. Gabriel Liiceanu După atacul irațional de ieri al lui Traian Băsescu asupra Regelui Mihai, sincronizat perfect (credeți în coincidențe?) cu atacul hiperrațional, de o răceală reptiliană, al lui Andrei Pleșu asupra Doinei Cornea, un fapt devine tot mai clar: suntem în plin atac concertat al anticomuniștilor impostori asupra anticomuniștilor autentici, adevărate simboluri, încă în viață, ale românilor. (mai mult…)
Trădarea națională a unui președinte las
Dovada inatacabilă că lui Traian Băsescu puțin ii pasă de interesele României, singura lui grijă fiind să-și salveze pielea de infractor recidivist, este tăcerea lașă în cazul deschiderii Reprezentanței Å¢inutului Secuiesc de la Bruxelles. (mai mult…)
Ignoranță + morgă + oportunism
(Comentariu postat la editorialul din EVZ al lui Mircea Cartarescu, intitulat "Mergem intr-o directie gresita?", editorial ce poate fi citit accesand linkul ) În 2002 Gabriel Liiceanu (Ușa Interzisă)  îl caracteriza pe Mircea Cărtărescu drept întruchiparea unui  mariaj robust între ignoranță și morgă. De atunci lucrurile au evoluat și acestui mariaj de tip homosexual (conform genurilor gramaticale) i s-a adăugat un EL: oportunismul. Pentru care folosirea limbii în complementaritate cu părțile tari, mă refer la coate, evident, și la datul din ele, a devenit ingredientul cel mai prețuit de evaluatorii - juisori. (mai mult…)
Anticomuniști și anticomuniști
Partea I Traian Băsescu ne-a avertizat: "voi fi un președinte jucător". Ar fi trebuit să mai adauge:" jucător de poker. Mare specialist în cacialmale". (mai mult…)
Rezistența prin cultură a oprimatorilor
(Comentariu postat la editorialul lui Mircea Vasilescu din Dilema Veche intitulat "Rezistentii prin cultura" editorial ce poate fi citit accesand linkul ) Nu-l cunosc pe domnul Mircea Vasilescu altfel decât prin articolele sale din Dilema Veche și Adevărul. Îmi pare o persoană calmă, analitică, disciplinată, ceea ce, într-o societate haotică precum cea românească de astăzi, ar trebui să dea curaj. (mai mult…)
Musafiri pe blog
Astăzi musafirul meu pe blog este Piticul Prono. Comentariile lui sunt elaborate, vii și uneori propun unghiuri surprinzătoare care te incită la acceptarea unei noi perspective dar și la replică. Va supun atenției ultimul său text postat pe acest blog, prin care încearcă un răspuns substantial  unui critic al meu de pe forumuri, de tip "ultras de stadion", Contele de Saint Tropez. (mai mult…)