A doua ciuruire
Traian Băsescu tace. El spontanul, el nestăvilitul, el autoritarul, el conducătorul de oști, el neobositul clamant al soluției "întoarcere la popor", el anticomunistul brav, el reformatorul, el mâncătorul de ruși, el comunicatorul, el charismaticul, el stâlpul acestei puteri de fire prin care se scurg toate resursele țării în pântecele corsarilor portocalii, EL TACE! (mai mult…)
Când te joci cu focul
Am văzut aseară o jandarmerie după chipul lui Traian Basescu: arogantă, agresivă, provocatoare și îndreptată, fără discernământ, împotriva tuturor, fără deosebire. Au fost fugărite, călcate în picioare, urcate în dube, nu doar câteva persoane agresive din mulțime ci mai ales protestatari disciplinați, care respectau cordoanele și regulile de a manifesta pașnic, prin scandări. Doamne în vârstă, femei gravide, veterani, trecători întâmplători prin zonă, s-au aflat printre victimele brutelor în uniformă. Prefectul de Mureș, reprezentanții jandarmeriei, diverși reporteri ai presei aservite, au susținut existența unor provocatori și îndreptățirea autoritățIlor de a-i identifica pe aceștia, de a-i sancționa. Au ignorat însă cu desăvârșire realitatea absolut evidentă că primul provocator al țării, ce a ațâțat populația absolut din senin, fără ca situația să i-o ceară, atacând din pure resentimente personale un personaj respectat, chiar iubit de români, a fost Traian Băsescu. Pe el nu-l amendează autoritățile, ca provocator, ci, după cum se vede,…
Frica in plantatia de portocali
În momentele critice se dezvăluie caracterele. Dacă extindem acest adevăr la mass media, am putea spune: când puterea e în pericol se văd în clar slugile ei. Citesc acum, la prima oră, presa electronică și descopăr ceva șocant pentru o țară la 22 de ani după ce, chipurile, a revenit la democrație: Evenimentul Zilei a scos complet din sumarul zilei de azi tema cea mai fierbinte a acestui început de an, cu evoluții grave ieri: retragerea de către Băsescu a proiectului Legii Sănătății și mișcările de protest din mari orașe ale țării. Dacă acestea n-or fi știri, atunci care? Dacă asta n-o fi important, atunci ce? Frica e cât casa în plantația de portocali. Supremului i-a dispărut ieri, în fine, slavă Domnului, râsul sfidător. Era maroniu spre verde și, mai degrabă, scrâșnea. I-a rămas sfidarea în vorbe (ultimul lui fel de rezistență înainte de a-l podidi lacrimile). Tocmai îl informaseră…
Antihristul
 Motto:  "žAntihrist va fi un om, iar nu diavolul întrupat." - Sfântul Ioan Maximovici "Antihrist este omul nelegiuirii. Caracterul lui va fi amar si viclean, va insela pe toti prin prefacatorie si minciuna"  "“ Apostolul Pavel Nu sunt o persoană religioasă dar în zilele din urmă, zgâlțâit de oroarea nelegiuirii prezidențiale, m-am uitat de multe ori în sus meditând la două noțiuni: dreptate și justiție. (mai mult…)
Patimă și mătrăgună
(Comentariu postat la editorialul lui Mircea Cartarescu din EVZ intitulat "Pauza s-a terminat, capul la fund", editorial ce poate fi citit accesand linkul ) Motto Acolo unde mintea vede numai rușine, inima descoperă frumosul! Dostoievski "“ Frații Karamazov Literatura, dar și realitatea, abundă în iubiri perverse: băiețandri inocenți îndrăgostiți de curve, fecioare evlavioase seduse de derbedei. Tema rațiunii răpuse de un ego romanțios, care se crede mai presus de lecțiile vieții. Nicicând în astfel de cazuri lucrurile nu sfârșesc bine, dar asta nu mai contează. Protagoniștii pozitivi ai ecuației, viitoarele victime, preferă să se lase înghițiți de rușinea neghiobiei lor decât să-și recunoască, cu adevărat și izbăvitor, slăbiciunea. (mai mult…)
Din nou împreună
(Comentariu inspirat de articolul lui Andrei Plesu din Dilema Veche, intitulat "Drumul spre sine" dar, mai ales, de un comentariu la acest articol pe care il voi publica la rubrica "Musafiri pe blog". Când poetul a spus "timpul trece ca un amănunt" Â probabil că a fost străfulgerat de sentimentul improvizației umane în perceperea acestei dimensiuni negeometrice, timpul, pentru care nu suntem dotați. (mai mult…)
De la demnitate la capitulare
Probabil că fac eu prea mult caz de aberația botezată pompos  și scrisă cu gotice: "demnitate". O văd, în orbirea mea, ca pe o prețioasă, rară, nobilă însușire individuală care, prin acumulare socială peste un anumit prag critic, poate deveni bun și marcă naționale. Noi romanii suntem insa, se pare, departe de acest prag critic. (mai mult…)
Comentarii la comentarii
Am așteptat să se termine turbulențele după postarea mea de ieri pentru a veni cu câteva comentarii la comentarii. (mai mult…)
Mărirea și decăderea UDMR
Niciodată de la constituirea sa UDMR nu a avut o forță politică mai mare decât acum. Să deții un procent electoral de doar  6% și toate marile decizii ale țării să depindă de bunul tău plac, asta da blagoslovenie. Să fii balamaua capabilă a deschide ori a trânti ușa in nas oricăruia dintre granzii scenei politice românești, poate să-ți hipertrofieze eul până la pierderea lucidității și a sănătoasei măsuri. (mai mult…)