Scorul acestui articol
[Total: 0 voturi. Media: 0]

Da, sunt convins că în teza de doctorat a lui Victor Ponta pot fi găsite elemente de plagiat. Dacă nu chiar un plagiat împlinit cap – coadă. Şi ? Ce-i cu asta?

Ar trebui să fiu şi eu ipocrit ca toţi tragedienii  din media şi să mă minunez, să mă perplexez, să scot pe nări flăcări de puritană  intransigenţă, în faţa acestei situaţii? Adică să mă prefac că n-aş fi treaz, că nu ştiu şi nu văd pe ce lume trăiesc?

Vă invit să căutaţi pe Google “Vând teză de doctorat”. Veţi descoperi o adevărată industrie, afişată fără prudenţe şi complexe, extinsă şi la lucrări de licenţă – master, proiecte MBA şi alte accesorii din garderoba unui “intelectual rasat”. Nu ştiaţi? Juraţi-vă!

Nu susţin că fraudele de acest fel nu sunt condamnabile. Dar, un sistem care le ingăduie în cele mai explicite forme de manifestare se recomandă, cum s-ar zice, drept încurajatorul lor.

Eu mi-am scris teza de doctorat, în cea mai mare măsură, în Franţa. În laboratoarele şi centrele informatice de acolo am făcut partea originală, de modelare fizică şi matematică. Patru ani de viaţă subordonaţi urcării unei singure trepte. Care, la drept vorbind, prea puţin mi-a folosit în plan material. Totuşi, nu regret deloc aceşti ani. Au fost interesanţi, intenşi, bilingvi şi, mai ales, împănaţi cu dese emoţii ale confruntării mele cu mine: ies – nu ies experimentele, iau cu foarte bine sau doar cu satisfacător referatele şi examenele etc.

Am inclus paragraful anterior ca să vă fac să înţelegeţi că aş fi îndreptăţit să mă revolt faţă de ce a devenit un doctorat azi. Şi totuşi nu o fac. Sau, ca să fiu mai exact, nu o fac împotriva celor care profită de pervertirea sistemului ci aş face-o, dacă m-ar băga cineva în seamă, împotriva sistemului însuşi.

Plecând de la pilde creştine vă întreb atât: voi, care acum ridicaţi piatra, sunteţi imaculaţi? N-aţi dat şpagă pe la ghişeele administraţiei, nu aţi strecurat plicul în buzunarul halatului alb al celui în mâinile căruia v-aţi pus, o clipă, viaţa? Vă cutremură vreun pic această vinovăţie? Deloc! De ce? Pentru că nu voi aţi generat-o. Voi doar aţi reacţionat, v-aţi adaptat  la un sistem plin de anomalii.

Vă garantez că 90% dintre cei ce, după Revoluţie,  şi-au luat masterate, doctorate, MBA-uri, de pe poziţii de politicieni sau înalţi funcţionari ai statului şi le-au luat cu larga şi imorala complicitate a mediului profesional în care influenţa lor era vizibilă. N-aveau timp şi nici suficientă nebunie să experimenteze teorii etice pe propria, unica şi scurta lor viaţă.

Repet, nu spun că este bine aşa!  Ceea ce susţin este că această slăbiciune a sistemului,  în loc să fie luată în cătare, să fie eliminată de instituţiile statului, a fost şi este pervers întreţinută, pentru a fi folosită, la nevoie, de cei ce controlează sistemul.

Mi-aş paria simţul onoarei, la care ţin foarte mult, pe afirmaţia că dacă, prin absurd, s-ar porni o verificare a tuturor tezelor de doctorat şi a MBA-urilor dobândite de înalţii noştri decidenţi administrativi sau legislativi (mă refer la miniştri, secretari de stat, parlamentari şi europarlamentari), s-ar dovedi că 9 din 10 sunt în situaţii comparabile cu a lui Ponta sau chiar mai grave. Şi atunci?

Ceea ce mă indignează, asistând la acest scandal, este modul neruşinat în care Traian Băsescu foloseşte intrumentele statului în propriul beneficiu;  modul în care nu doar pune la cale golănii dar le şi savurează cinic, în public. Caraghioslâcul cu “dottore Ponta”,  scos cu păguboasă nerăbdare la rampă întru vestirea golăniei, va intra în analele prostiei fudule.  E ca şi cum ar fi vrut să ne anunţe, pe ritmuri de manele: “sunt un şmecher, am dosare, mi se rupe de onoare”!

Prevăd că acest comportament de mirandolină nu se va opri aici (mai ales după reîntoarcerea la retortele din subsolul palatului bântuit a scenaristului horror Sebastian Lăzăroiu). Manufacturarea anunţatului dosar “Porumbacu” trebuie că e pe sfârşite şi, în curând, vom fi informaţi despre păcatele abominabile (chiar dacă doar într-o imaginaţie halucinatorie) ale lui Crin Antonescu în altă viaţă, când era, de fapt, dr. Victor Frankenstein.

Traian Băsescu tot speră să mai prostească o dată acest popor. Nu înţelege că orice gest forţat de supravieţuire îl îngroapă şi mai tare.

Eu îi prezic doar atât: în curând mieluşel vei fi. Şi vine Paştele!

Contele de Saint GermainEditorialedottore Ponta,dr. Frankenstein,MBA,Porumbacu,Sebastian Lazaroiu,teza de doctorat,Traian Basescu,Victor PontaDa, sunt convins că în teza de doctorat a lui Victor Ponta pot fi găsite elemente de plagiat. Dacă nu chiar un plagiat împlinit cap – coadă. Şi ? Ce-i cu asta? Ar trebui să fiu şi eu ipocrit ca toţi tragedienii  din media şi să mă minunez, să mă...Blog politic si polemic