Scorul acestui articol
[Total: 0 voturi. Media: 0]

Observaţi în zilele acestea pe blogul meu reflectarea în mic a unui fenomen ce funcţionează, în mare, în tot virtualul românesc. O aplicare, în domeniul tehnicilor de propagandă politică, a principiului: cea mai bună combustie, foalele!

Mă refer la ofensiva “purilor”. La ipocrizia celor pe care îi vedem sufocându-se de o sfântă indignare atunci când comentează “Plagiatul lui Ponta” ori “ laşitatea lui Năstase”. Patetismul lor are ceva din disperarea naufragiatului pe o insulă pustie, care vede sus, departe, dârele alburii ale unui avion cu reacţie, şi începe să se scălâmbăie şi să urle spre el, nădăjduind să atragă atenţia.

Aceşti “puri” se agaţă dizgraţios de cele două teme, evident lansate de la Cotroceni, şi încearcă să sufle în ele, să le umfle, să le inflameze, să le acrediteze, să le amplifice, până la obturarea, dacă se poate, a ecranului cu realităţi mult mai grave.

Şi “plagiatul” şi “laşitatea” sunt, deocamdată în fază de păreri personale, de luptă de idei.  Vizează două persoane şi, în legătură cu ele, nu au fost reţinute prejudicii materiale.

“Lista coloneilor” e însă un document oficial, semnat şi parafat de ministrul Oprea. Un document pe care nimeni nu l-a contestat ca autenticitate, consfiinţind o ilegalitate şi un gest major de corupţie, ce adună la un loc, ca într-o boxă a acuzaţilor, câteva zeci, dacă nu sute de persoane susceptibile de fraudă şi care afectează direct nu doar onoarea şi demnitatea armatei române ci şi interesele materiale ale activilor şi rezerviştilor din această instituţie.

Ei bine, în legătură cu această temă, “purii” noştri tac. E mult mai important pentru ei să apere onoarea doamnei Macovei de textele mele suburbane, e mult mai profitabil pentru ei să pozeze în apărătorii valorii şi nu ai imposturii (cazurile Igaş, EBA, nu le-au stricat vreodată siesta) decât să recunoască cu onestitate gravitatea uriaşă în planul dispreţuirii carierelor şi meritelor individuale, dar şi a imaginii de armată a unei ţări NATO, a matrapazlâcurilor ce sunt developate de “lista coloneilor”.

Excese vin şi dintr-o parte şi din alta. De acord. Şi trebuie scose la lumină pentru a spera intr-o eradicare a lor. Condamnabilă nu mi se pare, deci, atitudinea de a le demasca. Faptul însă că unii au tendinţa să le prezinte doar în alb şi negru, să le uniformizeze, să elimine gradele de comparaţie, este ceva imoral. Cine or fi aceştia? Pe cine avantajează o astfel de uniformizare a vinovăţiilor? Răspunsul l-am primit  încă din iarna revoltelor de stradă când au proliferat, la comandă, lozincile de tipul: “PDL – USL, aceeaşi mizerie”!

Societatea românească este din nou antagonizată la cote periculoase. Iar taberele sunt profund disproporţionate. Culmea e că, în aceste condiţii, cei care cer sânge (Turcescu: “să-şi tragă un glonţ în cap”, Macovei: “Năstase trebuie să simtă umilinţa penitenciară” etc., etc.) sunt cei profund minoritari, cei învolburaţi de răcoarea trecerii în opoziţie. Chiar dacă au preşedintele de partea lor, aceştia ar trebui să înţeleagă că e suficient un singur strănut din partea celor 80% care i-au dezavuat, pe care-i tot incită, pe care-i exasperează cu obrăznicia şi aroganţa lor, ca să le zboare nu doar pălăria de pe cap ci şi papioanele de la gât.

Contele de Saint GermainEditorialearmata NATO,Cotroceni,Gabriel Oprea,lista coloneilor,Macovei,Nastase,PDL,Ponta,puri,USLObservaţi în zilele acestea pe blogul meu reflectarea în mic a unui fenomen ce funcţionează, în mare, în tot virtualul românesc. O aplicare, în domeniul tehnicilor de propagandă politică, a principiului: cea mai bună combustie, foalele! Mă refer la ofensiva “purilor”. La ipocrizia celor pe care îi vedem sufocându-se de...Blog politic si polemic