Pluta lui Pleșu
Spiritul viu al lui Andrei Pleșu, cel atât de apreciat, care l-a ținut tânăr și, prin imunitatea sa la legea gravitației, deasupra turbulențelor vulgare ale vieții de turmă, a devenit, vai, ceva de domeniul trecutului. Cât am fi de nostalgici și ceremonioși,  trebuie să acceptăm realitatea: pe acest spirit ce unora ne-a fost drag, nu la aniversări îl vom celebra de-acum incolo ci la parastase.
Omul insa, din care doar bretelele mai păstrează ceva autentic, exista inca. Pare un zeppelin cu rezerva de heliu epuizată, eșuat pe o plută fără cârmă, în apele năuce ale Lacului Morii. Mai poate fi recunoscut doar după rotunjimile carcasei, căci profunzimile i s-au evacuat demult, cu elegiace fâsâituri.
În aceste condiții orice efort de a-l trata pe Andrei Plesu ca pe un zeu rubicond, capabil oricând, doar să vrea, de o nouă înălțare la ceruri, nu poate produce, în cei chemați să aprecieze, decât zeflemea sau compasiune.
Căci Andrei Pleșu, o tempora!, Â a ajuns și el, azi, un om ca toți oamenii. Care, însă, obișnuit cu levitarea din vechea sa condiție, nu are antrenamentul purtării pe picioare a propriei greutăți și, de aceea, este tot mai des dus cu pluta.
O plută pusă la dispoziție în condiții de barter de un navigator încercat. O plută adormitoare, cu concavități pe măsura geometriei neeuclidiene a pasagerului și a rărunchilor din care acesta scrie.
Când creierul doarme, inima și plămânii nu stau. În cazul lui Andrei Pleșu ele nu doar ca pompează dar și dictează. Interviuri, editoriale, intervenții publice.
E interesant și instructiv să vezi cum scriu rărunchii unui om care până nu demult scria cu mintea. Stilistic, asemănător. Ideatic, vomant. Fierea e amară chiar și atunci când e folosită ca cerneală.
Andrei Pleșu și-a pierdut complet luciditatea. Ultimul interviu din Revista 22 o demonstrează încă o data (dacă mai era nevoie). S-ar putea scrie teze de doctorat despre delirul argumentativ, cu gogomanii absolut infantile, al acestui personaj dus cu pluta în mare derivă spre buza stăvilarului Ciurel. Să faci din logică un șomoiog de vată, bun doar de îndesat în urechi ca să nu te tragă curentul și să nu auzi ce nu-ți convine, asta da preocupare elitistă.
Nu mă voi lega de mojicia tot mai nestăpânită in ultima vreme cu care îi combate pe mulți dintre cei ce emit alte păreri decât ale dânsului, deși dezamăgirea constatării unei astfel de forme mutilante de uzură este foarte mare (deunăzi l-a jignit cu eructații de stomac resemnat pe Ministrul Culturii, Puiu Hașoti, imputându-i o afirmație pe care acesta nici nu o rostise; acum, în interviul menționat, o acuză pe dna. Zoe Petre că n-ar duce lupta politică pe care o duce din convingere ci din „umorile maternității”: „Vrei ca flăcăul tău să ajungă ministru, ei bine „žfaci totul”).
Voi comenta însă o referire a domnului Pleșu la cei 7,5 milioane de proști care s-au dus la referendum să voteze DA.
„Auzim tot timpul, pe toate posturile bine plătite din spațiul televiziunilor noastre, de cei 7,5 milioane care au votat pentru demiterea preÂșeÂdintelui. Ideea e că aceste 7,5 milioane sunt românii „žbuni” și „žtrădați”… Â Â Câți votanți spune USL că avem de fapt? 15 milioane.
 Bun. „¦ Dar asta înseamnă că există cel puțin alți 7,5 milioane care nu au venit la referendum și asuÂpra opiniilor cărora noi nu avem nici o indicație. DaÂcă mi se spune „“ și aici începe frauda logică „“ că acești 7,5 milioane nu au venit la vot din supunere față de ordinul de boicot al lui Băsescu, răspund că e o afirmație ofensatoare la adresa electoratului roÂmân. Adică 7,5 milioane de români („žsabotorii” refeÂrendumului) sunt niște oi decerebrate! Dacă Traian BăÂsescu le spune stânga-mprejur, toți execută. Pe de altă parte, dacă așa stau lucrurile, înseamnă că 7,5 miÂlioane de români îl susțin net pe actualul preÂșeÂdinte. Dar știm noi, de fapt, de ce nu s-au prezentat la urne „žabsenții”? Unii n-or fi venit de lene, alții penÂtru că aveau alt program, iar alții, probabil desÂtul de mulți, pentru că nu i-a interesat tema refeÂrenÂdumului. Li s-a părut că e o pierdere de vreme, că țara piere și baba se piaptănă, că acest reÂfeÂrendum este o „žfiță” a câÂtorva supărăcioși… OriÂcum, nu avem o raÂdiÂoÂgrafie limpede a acestor 7,5 milioane. De ce mi se spune, atunci, că trebuie să mă supun unei juÂmătăți și să disprețuiesc cealaltă jumătate? Ce fel de conducere de țară e asta, care a decis că, din 19 milioane de români, nu merită respect decât 7,5 milioane”?
Să remarcăm întâi reflexul de manipulator nărăvit al domnului Pleșu, manifestat în chiar primul rând al textului citat: „”¦ posturile bine plătite din spațiul televiziunilor noastre”¦”. Ca și cum informația în sine, că cei 7,5 milioane care au votat pentru demiterea președintelui, nu ar fi fost adevărată ci doar o minciună pe bani. Pricepeți, adică: mogulii. Jenant! Sindromul flașnetă!
Să trecem însă la fond.
„Frauda logică” pe care o invocă autorul la începutul jongleriei sale cu cifre, este comisă chiar de domnia sa, în mod flagrant, atunci când în criză de argumente (dar excedat de presiunea rărunchilor), încearcă să platonizeze, falsând grav: Â „De ce mi se spune, atunci, că trebuie să mă supun unei juÂmătăți și să disprețuiesc cealaltă jumătate”?
Vai, maestre, tocmai ne-ați demonstrat irefutabil ce nedreaptă este, în general, democrația, și ce proști am fost noi, în particular, la prezidențialele din 2009, (dar nu numai noi și nu numai atunci) când am acceptat să ne supunem unei treimi (5 milioane de votanți pro-Băsescu) disprețuind astfel restul de două treimi! Mă întreb: la efervescența dumneavoastră justițiară de ce oare nu ați reacționat atunci cu aceeași silogistică? Cumva pentru că atunci vă convenea?
Să-mi fie iertat dar, când te dedai la astfel de „alchimii” doar ca să scoți la culoare teorii mucegăite, nu pare a fi vorba de opinii oneste ci, mai degrabă, de „rău de plută”.
https://www.conteledesaintgermain.ro/pluta-lui-plesu/06-09-2012Editorialeandrei plesu,Lacul Morii,pluta,Puiu Hasoti,revista 22,stavilarul Ciurel,zeppelin,Zoe PetreSpiritul viu al lui Andrei Pleșu, cel atât de apreciat, care l-a ținut tânăr și, prin imunitatea sa la legea gravitației, deasupra turbulențelor vulgare ale vieții de turmă, a devenit, vai, ceva de domeniul trecutului. Cât am fi de nostalgici și ceremonioși,  trebuie să acceptăm realitatea: pe acest spirit...Contele de Saint Germain de Saint Germainsaintgermain66@yahoo.comAdministratorContele de Saint Germain
Comentarii prin Facebook:
@Duke,
1) A fi intr-o tabara nu exclude emiterea de critici, maestre. Poate doar in servicii secrete de sorginte comunista. Pana si in armata prusaca adevarul se spunea in fata, insa de actionat se actiona conform ordinelor. Comparatia lui Andrei Plesu cu Mircea Badea e ridicola: nu compare halebardieri cu trupe de commando, care ataca prin teren accidentat, la momentul potirvit inamicii critici. Cu Zoe Petre a comis-o din nou. Si oricum, ca regula spune-mi cu cine esti prieten ca sa-ti spun cine esti: Liiceanu, Patapievici, Baconski. Cum era aia, cu „romanul are inima in cur”?
2) cinsitit este sa te conporti corespunzator rolului pe care ti l-ai asumat. Daca esti blogger, ramai blogger. Daca te erijezi in intellectual public, atunci fii intelectual public, nu recurge la un limbaj si o atitudine specifica clasei politice. Vino cu idei si ai prestanta. „Un berbec si doua gaste”, mizerabil. Sunt, buni sau rai, politicienii nostrii, si se bat in numele unor segmente electorale. Uita-te la fetele lui Crin si Basescu, doi luptatori inversunati, cu rictusuri, macar duritatea inclestarii merita respect, nicidecum sarcasm.
3) Intre sinceritate si conventionalism, e tot timpul de preferat sinceritatea. Poate contele nu e domn, sau mai précis e mai mult cetatean decat „domn”, de ce ar avea aceasta obligatie la un fictiv cod al onoarei, de preferinta aplicat unilateral ? Imi permit sa iti atrag atentia ca obsesia fata de Antene e de sorginte prezidentiala si de obicei dauneaza grav ratiunii.
@Bustopher Jones,
Nu știu cine sunteți (Nu-mi plac necunoscuții, din principiu. I-aș împușca.), și în plus, sunteți vulgar.
Dar aveți dreptate. Căutati pe site-ul Dilemei articolul lui sever Voinescu, tânăr „žinzestrat” și remarcați: „žCine poate ȘTII ce vrea acest popor?”. Într-adevăr, nimeni nu poate „žștii”. Se poate numai – și musai „žști”. (nu sunt cineva exigent cu ortografia, căci, vorbind, mulți ani, altă limbă, am devenit ezitant cu a mea. Dar acest tip de greșeală, caracteristic mai degraba fetelor de liceu agronomic, nu este acceptabil). Nici „žanonimitatea” din articolul d-lui Pleșu nu e chiar strălucită – mai bine era „žanonimatul”. Sunt proști cu mofturi, din nefericire. Ca să nu zic de imbecilitatea patentă a bandei celor patru teologi….
@Adrian Rusu
D-le Rusu, a fost o vulgaritate asumata, o fortare intentionata a limbajului… Am considerat ca ar transmite mai bine scarba pe care mi-o provoaca personaje precum A. Plesu, Voinescu, toata gasca sinecurista cu megaifose de intelectuali de dreapta. Nu ma cunoasteti, sunt unul dintre miliardele pe care nu le cunoasteti dar le-ati impusca… Dar nu am sa va cataloghez.
La fel, domnule… a fost agresivitate mimata. Nu am intentia sa va impusc, imi sunteti simpatic. Impusc doar restul de cateva miliarde, sunt rezonabil. Sunt cu totul de acord cu domnia voastra, chiar si in chestia pneumatica, a gazelor si „žbashinilor”. Cu simpatie,
Ca un exemplu al largimii mele de spirit, iata, va dau un link din bogata cultura franceza, despre „ž L’art de péter : essai théori-physique et méthodique, a l’usage des personnes constipées, des personnages graves & austeres, des dames mélancoliques, & de tous ceux qui sont esclaves du préjugé”. Vedeti, dar, ca „žbashina” nu este catusi de puțin fiziologie vulgara, din moment ce este subiect de tratat savant inca din secolul 18. Fireste insa sunt „žbashini” si „žbashini”…si, stiind ca dl. Plesu nu este decat un diletant pitoresc, mi-e teama ca „žbashinile” domniei sale sunt mai rudimentare… Marea „žbashina”, „žbashina” clasic-olimpiana, (versiunea gotheeana, sa spunem) trebuie ca ii este necunoscuta… Ignobila țara….nici macar „žbashinoșii” n-au stil.
http://books.google.ro/books/about/L_art_de_P%C3%A9ter.html?id=VOI_RAAACAAJ&redir_esc=y
@ CdSG
Am priceput: manipulare cu fente străvechi, arsenal de iezuit, È™mecherie diversionistă (loială Băsescului). Fie… Bifez rubrica PLEȘU, suspin a melancolie È™i ies de aici edificat.
ps: Apropos… È™tiți, bănuiesc, că pentru un național-socialist sferic, fără breÈ™ă în alcătuirea lui ideologică, oricâte argumente i s-ar fi adus că evreii nu sunt lacomi, speculanți, îndîrjiți să domine mapamondul, el ar fi resemnificat spontan dovezile aduse întru consolidarea propriilor obsesii. Îmi È™i închipui o posibilă replică: « Sigur, e parte din viclenia evreului să-È™i mascheze viclenia, să se arate cumsecade, chiar bonom… »
Numai bine.
Pleshu a intrat in categoria Talmacean-Neamtu. Bashinile din capul lui plus gazele create de caracteru-i in putrefactie ar putea umfla un Zeppelin. Scuzati limbajul.
@ CdSG
Nu comentez aici nici dimensiunea umorală È™i registrul stilistic ale partizanatului domniei voastre, nici felul în care ați ales să tăvăliți acrimonios un ins ce-È™i asumă, fără cagulă mitologică, opiniile. [Spre deosebire de dumneavoastră, care preferați să beÈ™teliți È™i să inculpați la adăpostul unui confortabil anonimat…]
Remarc doar că manipularea e dominanta replicilor domniei voastre, nu marca publicisticii recente a lui Andrei PleÈ™u.
Spuneți aÈ™a:
« Să remarcăm întâi reflexul de manipulator nărăvit al domnului Pleșu, manifestat în chiar primul rând al textului citat: „”¦ posturile bine plătite din spațiul televiziunilor noastre”¦”. Ca și cum informația în sine, că cei 7,5 milioane care au votat pentru demiterea președintelui, nu ar fi fost adevărată ci doar o minciună pe bani. Pricepeți, adică: mogulii. Jenant! Sindromul flașnetă! »
Fals! PleÈ™u nu sugerează nicăieri că informația (i.e., că 7,5 milioane de alegători au fost de acord cu demiterea PreÈ™edintelui) e un trucaj ordinar al moguliadei dâmbovițene. Dacă citiți cu atenție (È™i fără îndîrjire obnubilantă) textul, omul spune că la televiziunile cu pricina se vorbeÈ™te inflaționar È™i discriminatoriu despre o parte a electoratului (anume cei 7, 5 milioane de votanți anti-Băsescu) È™i că această jumătate (în cazul în care electoratul numără 15 milioane de suflete) e valorizată pozitiv, declarată „žbunăË®, lucidă, patriotică, în timp ce jumătatea absentă de la urne e aneantizată È™mecher de trusturile respective, când nu urecheată nărăvaÈ™ pentru abulie civică sau amor pentru dictatori.
Dacă vă imaginați că anonimatul meu este mai mult decât o simplă convenție blogeristică, adică vreo formă de camuflaj ori altceva din arsenalul incognito-ului autentic, sunteți într-o gravă eroare.
„Băieții” m-au identificat de mult, mă știu foarte bine, mi-au transmis și mesaje pe numele adevărat, așa, ca să nu mă cred invizibil și invulnerabil, deci argumentul cu care v-ați început pledoaria e subțirel și împrumutat din chiar arsenalul celui pe care-l apărați. Argument de tip pretext, prin care să se încerce decredibilizarea criticilor incomozi fără a trebui să se și răspundă la problemele de fond ridicate de aceștia.
Cine, vă închipuiți, riscă mai mult în povestea de față prin atitudinea manifestată: pro-băsistul Plesu, onorându-și barterul pentru plută prin comentarii favorabile liderului regimului polițienesc și semnându-se „curajos” în finalul lor, sau eu, criticul umoral al acestui regim, ascuns sub „confortabilul anonimat”, căruia nu odată i s-a arătat pisica?
Așa că ați început prost și, cum se întâmplă, ați încheiat și mai prost. Cu o frazeologie bombastică încercați să faceți o culpă televiziunilor că, atunci când comentează un meci, se concentrează asupra jucătorilor din teren, cei care luptă cu adevărat, și nu asupra publicului din tribune ori, și mai și, asupra celor din fotoliile de-acasă pe care, poate, nici nu-i interesează disputa.
A-i pune pe cei 6,5 milioane de neprezentați la paritate cu cei 8,5 milioane ce-au votat este un truc de doi bani și o formă de obraznică sfidare. A transfera, din interese pur argumentative, milionul lui Băsescu dintre cei 8,5 milioane (milion onorabil și comentabil, de altfel) în tabăra absenteiștilor (doar ca să obții un echilibru numeric al taberelor) este, scuze pentru calificativ, o golăneală demnă, poate, de boureni și videni dar, în niciun caz, de pleși și duci de Cockgaine.
În toate alegerile democratice contează, la stabilirea rezultatului, cei care votează, nu ceilalți. Doar în mințile aburite de patimi partizane ale unora, cei care nu se exprimă sunt asimilați suporterilor perdantului. După teoria asta, în toate finalele în doi de scrutinuri, ar trebui declarat ca învingător învinsul.
Punctual:
i. Convenție blogeristică? Mă rog… Există o sumedenie de platforme virtuale de acest tip unde amfitrionul se deconspiră din capul locului. Să vă fac, totuÈ™i, un compliment: spre deosebire de tot soiul de diariÈ™ti zemoÈ™i, nimfete surescitate ori colportori de platitudini, domnia voastră aveți public, acuitate, detentă. Culegeți aplauze, buchete de suspine „žproË®, aderenți locvace. Care va să zică, nu sunteți un blogger oarecare, un simplu compatriot cu bâzdâc în tastatură. Aveți, deja, un soi de notorietate, o brumă de recunoaÈ™tere publică (în spațiul virtual, îndeosebi). Or, de la o asemenea tribună on-line, nu cred că vă mai puteți permite să prestați înfofolit în giulgiul fosforescent al Contelui de Saint Germain. Nu È™tiu cine sunt „žbăiețiiË® care v-au ghicit È™i care vă adulmecă euforic buletinul. Eu, de pildă, vă citesc de ceva vreme (un an?) È™i nu È™tiu de unde să vă iau. Nu e vorba de frustrare aci sau de insomnie deconspirativă. Mă gândesc doar că a polemiza cu atâta aplomb, a turna atâtea lături eufuistice în capul panteonului HUMANITAS, a smoli cu atâta nesaț portretul lui Băsescu, pentru a scrijeli hormonal, la sfârÈ™it, un Z fioros (ca Zorro) ori un sibilinic CdSG, e oarecum imatur.
ii. Frazeologie bombastică? Sunteți amuzant… Revizitați producția casei proprii, diatribetele gongorice È™i rococo-ul patetic de aici È™i mai vorbim apoi despre pletora de farafastâcuri.
iii. Nu mă atrageți, vă rog, într-o încăierare politică. Îl detest pe Traian Băsescu. Totodată, consider că USL e o znamenie, o antantă flască È™i rebarbativă. E dreptul meu să refuz a opta când mi se plimbă sub nas felurite toxine. Nu am intervenit pe blog pentru a firitisi vreo tabără politică. Semnalam doar o formă de partizanat care îmi repugnă, o manieră nedreaptă, tendențioasă de a face gazetărie sau de a-ți susține cauza.
Brrr! Ce stil la acest individ!… mi se face piele de gaina, repectiv mi se ridica blanita pe semnul intrebarii si mi se infoaie CO2-ul! Dle Conte, nu-ti ascund faptul ca ai intrat in atentia serviciilor… dl duke Cocosgaina (Cocosudrea… hehe) poate sa confirme. Asta e!… odata si odata trebuia sa se intample si asta! Ultima ta sansa e sa te autodenunti si sa-ti faci autocritica si sa-ti propui singur pedeapsa. Cu serviciile nu te joci!… nici macar daca sunt de portelan sau de tenis! hehehe! Gm.
@Duke,
Andrei Plesu nu isi asuma opiniile, are pretentia ca este un comentator neutru, care critica ceea ce ii raneste independent, cand de fapt este cu arme si bagaje in tabara prezidentiala. Insa isi permite sa emita judecati de valoare, sa jigneasca (berbec si gaste) sau sa atace persoane ca la fel de titrate politic (Zoe Petre). Eine kleine Kommuniste, parerea mea „¦
Iar daca te referi la „curajul” de a scrie sub nume propriu versus „lasitatea” de a scrie sub pseudonym, opinia ta e oarecum deplasata. Daca vrei sa influentezi electoratul, apari public si iti sustii in nume propriu dizertatiile sau optiunile (nu e cazul, vezi paragraful anterior, DL Plesu doar comenteaza si da calificative). Daca ai alte activitati, dar nu esti indolent politic, scrii pe blog si culegi opinii, preferabil sub pseudonim, pentru a a vea opinii neinfluentate de cariera sau pozitia publica a domniei tale. Si, ma rog, blogul e pe gratis, televizorul si presa sunt pe bani „¦
Imi permit sa iti atrag atentia ca stilul foarte sofisticat al domniei tale nu poate masca un atac la persoana, in speta la persoana posesorului acestui blog. Cu mintea mea simpla, pe un blog se comenteaza idei si opinii, de obicei ale posesorului, nu se incerca sa ii aneantizam pe participantii la discutii. Daca nivelul discutiilor sau temele propuse nu sunt OK, iti dezvalui talentul si unicitatea pe alte bloguri, nici o suparare!
@ piticul prono
1. Andrei PleÈ™u în tabăra prezidențială? Mda, mă întreb dacă vreun halebardier USL ori vreun retor ce-È™i face veacul sub cupola Antenelor È™i-a „žmăgulitË® vreodată „žpatroniiË® cum o face PleÈ™u aici (de pildă):
« Este Traian Băsescu un politician abil? E „žinstinctul” lui o virtute sau mai curând un handicap? Până la urmă, calitatea unui „žconducător” – ca orice faptă omenească – se judecă după rezultate. Se poate numi un bun politician cineva care a reușit, în câțiva ani, să-și pună în cap toată suflarea națională? În conflict cu „žpoporul”, cu opozanții politici, dar și cu o parte a partidului din care provine, cu Rusia, cu Europa, cu unii dintre cei care i-au fost, cu bună-credință, apropiați, Traian Băsescu e în situația de a-și sabota, prin comportamentul lui, toate deciziile. E singur, dar nu în varianta eroică a reformatorului radical și neînțeles, ci în varianta cârcotașului nărăvit, imprevizibil, neloial, ocupat toată ziua să dea cu oiștea-n gard. Inițiativele sale, chiar când sunt pozitive, nu mai ajung să fie discutate în sine, pentru că toată lumea se oprește la portretul rebarbativ pe care și l-a construit an de an, prin replici deplasate, ieșiri intempestive, capricii de moment. A vrut să fie „žjucător”, nu judecător de pe margine. A reușit să fie un jucător fără judecată. E inteligent, dar inteligența lui nu e a unui om de stat care știe să „žcombine” pentru a reuși, ci a unui băiat descurcăreț, ușor cinic, repezit, sentimental când nu trebuie și dur în versiune cazonă. „žSimpatic”? Da, dar nu ca un om de lume, ci ca un comesean șugubăț, umoral, practicant al veseliei de chermeză. » (29.06.2011)
2. N-am scris nicăieri că gazda acestui blog e poltronă. Afirmam doar că din clipa în care satirizezi drastic, acuzi, umbli cu bidineaua otrăvită la portretele unor figuri publice (Liiceanu, PleÈ™u, Cărtărescu, MihăieÈ™ È™.a.), cinstit e să-ți asumi ofensiva prin iscălitură. Dacă PleÈ™u scrie de rău despre Mugur Ciuvică sau despre Petre Roman, cei vexați È™tiu măcar sursa atacurilor cu pricina, conturul real al preopinentului. Când CdSG îl ciufuleÈ™te pe Andrei PleÈ™u, eseistul de la Dilema Veche se vede asaltat de o nălucă, de cineva care muÈ™că de sub cearÈ™af. Nu spun că e o crimă, că e capăt de lume, ci doar că nu se face…
3. Nu am dat la călcâie È™i nu am intenționat să stric imaginea nimănui. Am semnalat doar un stil de a fi partizan care nu È™ade bine unui domn educat (de carura… Contelui). Nu acuzi de manipulare recurgând chiar tu la acest procedeu reprobabil. Știu: în joc sunt nervi, frustrari, usturimi È™i umori negre. Mais nous devons être, impitoyablement, nos propres censeurs…
Gânduri bune.
Dac-ai sti cate versuri critice la adresa lui Ceausescu a scris si Adrian Paunescu (tot A.P., … sa fie doar coincidenta?) si totusi…
E o tehnica veche de sporit intensitatea manipularii, dand impresia cititorului ca tu, de fapt, esti echidistant, dai si in „+” si in „-„.Dar daca raportul este de 1/100 (adica o critica la Basescu platita cu 100 de critici la Antonescu si Ponta), atunci cine judeca cu propriul cap intelege cum trebuie genul acesta de impartialitate.
Ce să mai zicem/scriem despre Pleșu când toate au fost spuse și scrise?Pleșu este un gunoi care se declară anticomunist dar pe fond este pro-securist și fascistoid-legionar.Mă înspăimânt când văd halul de prostituție intelectuală a unei părți a intelectualității românești care,vai,se (auto)consideră „elitele neamului”.Dar nu ei sunt de vină ci poporul care îi tolerează,îi plătește,îi onorează iar ei îl tradează pentru banii statului mafiot și al spionilor externi.Apropo,dacă d-na Cristinel Pleșu a fost dovedită că din junețe turna la Securitate,dl.Pleșu ce grad o avea?
Ar fi bine sa ne dai si noua o modalitate de a vota cu like/dislike-uri sau, mai elaborat, cu stelute. 🙂 Pentru atunci cand ne e cumva sa intram sa spunem numai ca ne-a placut si sa citam frazele care ni s-au parut cele mai reusite.
Pfuiii!
Lume-lume!
Hai la spume!
Intrati, intrati!
Crocodilii sunt legati!
Si, ca sa va faca placul,
Pelsu, omul care scrie cu stomacul!
Minima moralia,
Idem minima fecalia!
Bazar mare, bazar mare!
Tiribomba zburatoare!
O zi zboara, o zi nu zboara!
Azi, nu zboara!
………………………………………………..
Mama, ca m-am mai ras! hehehe! Gm.