Scorul acestui articol
[Total: 6 voturi. Media: 3]

 

Greşeala fundamentală a lui G. Simion este că şi-a pierdut identitatea jucându-se cu mai multe identităţi care nu i se potrivesc: Zelea Codreanu, Donald Trump, Călin Georgescu.

Astfel de zone de inspiraţie, identificabile prin impact rapid şi emoţional asupra unei mari mase de oameni, sunt pline de capcane pentru cei care se bazează doar pe mimetism şi pe nevoia semenilor de defulare.

Pentru a te apropia cât mai mult de forţa acestor modele trebuie să surprinzi şi să replici, în comportamentul tău, pilonii lor caracterologici pe care şi-au construit influenţa.

Niciodată, dar niciodată, vreunul dintre cei trei amintiţi mai sus nu s-ar fi smerit în faţa altcuiva decât în faţa lui Dumnezeu. Ideea de lider suprem exclude subordonarea umilă de tipul celei jucate de Simion faţă de Călin Georgescu. Căci e clar că a fost o subordonare jucată. O “inginerie”electorală, o tactică pusă la cale de Simion ca să-i preia alegătorii lui Georgescu.

Până la un punct i-a reuşit. Dar cu preţul mutilării identităţii sale originale care, ca efect final, a stat la baza uriaşelor greşeli comportamentale şi declarative făcute de Simion în ultima săptămână de campanie.

Nu voi relua lista acestor greşeli. Dar voi observa că ele s-au împletit cumva cu planul lui Călin Georgescu de a ieşi din muţenie joi şi vineri înainte de duminica turului doi şi de a încerca să facă un eveniment decisiv din declararea susţinerii pentru mai tănărul său protejat.

Această formă de adresare “mai tânărul meu protejat” în loc să-l proemineze pe Simion l-a minimalizat. Ce lider atotputernic are nevoie de protecţia cuiva din turmă?

Şi, dacă mai era nevoie, invocarea cu evlavie a lui Georgescu până în ultimul moment (chiar şi în acela al înfrângerii) ca un fel de lider spiritual absolut şi asumarea de către acesta a statutului de protector al tânărului candidat, au avut darul să fixeze clar în mintea multor alegători că, de fapt, George Simion este un surogat al lui Călin Georgescu. Sau, după alte opinii, un cal troian împins în zona de influenţă a personajului “mesianic”.

În momentul de faţă Simion se zbate într-o totală confuzie. Recunoaşterea victoriei lui Nicuşor şi apoi cererea de anulare a alegerilor sunt acţiuni care trădează influenţe contradictorii asupra sa. Nici nu mai ştie care e electoratul său şi care al lui C.G. Care mai sunt susţinătorii lui şi care au trecut în barca celor care îl acuză de trădare.

Pe deasupra, vin tot mai multe dovezi că textele citite de Călin Georgescu cu stilul lui mono-ton, apăsat şi poticnit conţin extrase, unele copiate cuvânt cu cuvânt, din filme celebre: Frozen, The Newsroom, Stăpânul inelelor, Ultimul samurai. Ce e demenţa asta? Nu se poate numi plagiat o astfel de practică din moment ce nu indici sursa?

Mă mir că vânătorii noştri naţionali de plagiate şi de plagiatori, în frunte cu Emilia Şercan, nu şi-au pus încă hăitaşii pe urmele lui C.G. Cu ce este acesta mai prejos (sau mai presus?) de Victor Ponta, Lucian Bode, Gabriel Oprea, Nicolae Ciucă şi multe alte gulere albe devenite celebre prin scandalurile de plagiat în care au fost protagonişti?

Această formă de furt (fie el şi intelectual) nu-i face suspicioşi pe fanii lui C.G. în legătură cu probitatea acestuia? Şi chiar în legătură cu veridicitatea mesajelor lui? Chiar ar fi fost el un bun conducător de ţară? Chiar ar fi vrut şi putut să facă ce promite?

Dar să mă întorc la Gheorghe Simion. După atâtea dedublări şi crize ba de nervi, ba de închinare la idoli de lut, ar trebui să încerce să se calmeze si să se regăsească. Până la urmă, atâta vreme cât a fost autentic a avut ceva realizări în activism şi politică.

Dacă însă va continua să se dedice cultului lui Călin Georgescu şi ambiţiei de a părea ce nu este, cred că îl aşteaptă fundătura carierei.

Scena întronării s-a încheiat. Fără succes pentru Simion. Emoţia colaterală se va stinge încet – încet. Invocarea autodafeurilor, chiar prezentate ca singurul remediu pentru ţară, îi va potenţa mai mult pe fricoşi decât pe furioşi.

Mesaje precum “baie de sânge” şi “vă vom găsi chiar în gură de şarpe” se vor transforma în bumeranguri.

Pentru George Simion ideal ar fi să se extragă din chingile forţelor nevăzute care îl sufocă şi să se odihnească un timp, întru regăsire. Dacă poate. Dacă va fi lăsat.

https://www.conteledesaintgermain.ro/wp-content/uploads/2025/05/Simion-si-Georgescu.pnghttps://www.conteledesaintgermain.ro/wp-content/uploads/2025/05/Simion-si-Georgescu-150x150.pngContele de Saint GermainEditorialeCalin Georgescu,contestare alegeri,George Simion,gura de sarpe,plagiat,surogat,varsare de sange  Greşeala fundamentală a lui G. Simion este că şi-a pierdut identitatea jucându-se cu mai multe identităţi care nu i se potrivesc: Zelea Codreanu, Donald Trump, Călin Georgescu. Astfel de zone de inspiraţie, identificabile prin impact rapid şi emoţional asupra unei mari mase de oameni, sunt pline de capcane pentru cei...Blog politic si polemic