Spiritul viu al lui Andrei Pleșu, cel atât de apreciat, care l-a ținut tânăr și, prin imunitatea sa la legea gravitației, deasupra turbulențelor  vulgare ale vieții de turmă, a devenit, vai, ceva de domeniul trecutului. Cât am fi de nostalgici și ceremonioși,  trebuie să acceptăm realitatea:  pe acest spirit ce unora ne-a fost drag, nu la aniversări îl vom celebra de-acum incolo ci la parastase. (mai mult…)
continuare...