Scorul acestui articol
[Total: 2093 voturi. Media: 4.9]

 

Actul de terorism la care a recurs Aleksandr Lukaşenko pentru a-şi anihila un adversar politic se înscrie clar într-o simbolistică a sfidării extreme a capitalismului de către comunism, moştenită prin filiera marilor duri roşii: Stalin, Hrusciov, Putin.

Puţin le-a păsat şi le pasă acestora de viaţa unor semeni atunci când miza lor este puterea cu orice preţ.

Avionul civil deturnat de Lukaşenko, spre stupoarea lumii civilizate, este un gest cu nimic mai puţin barbar decât asasinarea de către guvernul Putin a lui Boris Nemţov şi Alexandrî Litvinenko ori otrăvirea şi apoi arestarea lui Alexei Navalnîi. Toţi aceşti disidenţi, sub o formă sau alta, se aflau declarativ sub protecţia marilor puteri democratice. Când, însă, au păţit-o, aşa zisa protecţie a aşa zişilor garanţi s-a dovedit a fi apă de ploaie.

Rezoluţii ONU, sancţiuni anunţate ritos, înfoieri curcăneşti la dulăii care latră năduşiţi pe după gard, îi impresionează pe Putin şi Lukaşenko exact cât o telenovelă indiană. Dovada? Perseverenţa lor în astfel de sfidări.

Şi să zici că Putin e Putin. Rusia e Rusia. Marele Urs e Marele URS.

Dar Lukaşenko? Dar Belarus?

Ce face comunitatea internaţională ca să-l pedepsească exemplar pe Lukaşenko? Ca acesta să nu mai îndrăznească a doua oară o astfel de mârşăvie?

Îi pune restricţii pe spaţiul aerian? Mare scofală! Va folosi spaţiul aerian rus, nerestricţionat!

Interzice avioanelor comerciale ale Belarusului accesul în Europa şi SUA? Hai să râdem! Vor zbura sub pavilion rusesc!

Îl scoate pe Macron la rampă să se inflameze în stilul său infantil şi lipsit de substanţă? Fum de camuflaj. Sub plasa de vorbe mustrătoare nimic concret nu se schimbă.

Pentru o ţară ca România semnalul este unul extrem de îngrijorător. Noi ne tot amăgim cu protecţia marelui partener strategic şi cu angajamentul NATO ca, în caz de agresiune de la Est, să fie activat articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord.

După modul de reacţie teoretic şi ineficient dovedit faţă de asasinatele şi răpirile amintite, după simulacrul de ripostă diplomatică la anexarea de către Rusia a Crimeei, are România vreo garanţie că în situaţia, Doamne Fereşte, a declanşării unui conflict care să-i ameninţe direct graniţele, va sări vreunul dintre marii noştri “tutori” să ne apere la modul propriu, cu arma în mână, ca şi cum ar fi el însuşi atacat?

Aroganţa Belarusului, susţinută cu hohote şi zeflemele de Moscova, este un nou balon de încercare a nivelului până la care poate ajunge laşitatea marilor democraţii ale lumii. Capturarea printr-un act terorist a lui Roman Protasovici este, de fapt, un test. Până unde merge egoismul occidental când nu e vorba de pielea proprie ci de cămaşa altuia?

Asistăm la o probă de solidaritate şi intransigenţă care, deşi a trecut mult timp în van de la lansarea ei, încă mai poate fi trecută.

O speranţă vine de la Consiliul European, unde şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a declarat cu o gravitate încurajatoare că “De această dată este nevoie să luăm într-adevăr măsuri a căror greutate Lukaşenko să o simtă“.

Afirmaţia lui Borrell a fost întărită şi de şeful diplomaţiei germane Heiko Maas care s-a exprimat tranşant: “Este clar că nu dorim să ne mulţumim doar cu măsuri mici, ci vrem să impunem sancţiuni împotriva aparatului economic şi tranzacţiilor în Belarus într-un mod destul de semnificativ“.

Să vedem faptele, că de vorbe suntem sătui.

Da, sancţiuni de miliarde pentru Belarus ar putea însemna un răspuns pe măsura gravităţii nelegiuirii comise.

O decizie privind astfel de sancţiuni poate fi însă luată doar prin unanimitatea celor 27 de ţări membre ale UE.

La armonia care domneşte azi între ţările UE unanimitatea pe această temă pare utopică. Iata inca un motiv pentru care Putin şi Lukaşenko aşteaptă întâlnirea lor de mâine de la Soci cu largi zâmbete ironice.

https://www.conteledesaintgermain.ro/wp-content/uploads/2021/05/soci.jpghttps://www.conteledesaintgermain.ro/wp-content/uploads/2021/05/soci-150x150.jpgContele de Saint GermainEditorialeact terorist,Belarus deturnare avion,Lukasenko,Putin,Roman Protasovici,Soci  Actul de terorism la care a recurs Aleksandr Lukaşenko pentru a-şi anihila un adversar politic se înscrie clar într-o simbolistică a sfidării extreme a capitalismului de către comunism, moştenită prin filiera marilor duri roşii: Stalin, Hrusciov, Putin. Puţin le-a păsat şi le pasă acestora de viaţa unor semeni atunci când...Blog politic si polemic