Scorul acestui articol
[Total: 0 voturi. Media: 0]

Iubitorii de schimbări spectaculoase ar trebui să fie recunoscători discontinuităților. Marile salturi presupun ruperea inerției. Iar continuitatea, în orice formă s-ar manifesta ea, este inerție pură.
Sunt unii formați în spiritul unei neobosite acțiuni radicale. Pentru ei căile de mijloc, mai puțin traumatizante (să zicem negocierea, odihna întremătoare) înseamnă abandon, colaboraționism, virilitate castrată. Generali de armată care pun la cale comploturi după ce pacea s-a așternut, doar – doar or aprinde din nou fitilele răzmeriței; chirurgi care ar trata până și o banală răceală printr-o extirpare de amigdale sau polipi, ca să nu-și trădeze îndemânările. Și exemplele ar putea continua. Le opresc însă aici pentru că nu-i nevoie de mai multe pentru a recunoaște tiparul.
Perseverarea în a-l nega pe Johannis, și după ce a fost ales, invocând aceleași teme forțate și obosite din campanie, este, orice mi-ar spune inteligenții mei critici de pe blog (chiar și introducând în pledoarie teoria haosului), o formă de liniaritate neproductivă. O continuitate în ineficiență. Păi dacă în campanie, când toată lumea era înfierbântată, prostiile cu șapte case sau cu traficul de copii sau cu vorbirea lentă ca semn de retard intelectual nu au prins (ba chiar au avut efectul invers, măsurat în peste un milion de voturi îndesate în urne cu năduf, din indignare), cum să credem că acum, după verdict, ele ar putea avea mai mare succes? Povestea drobului de sare nu înseamnă nicidecum logică liniară. Ea, în esență, ilustrează tocmai o fractură: prăpastia dintre posibil și probabil. Iar acolo unde e prăpastie este, vezi începutul acestui comentariu, discontinuitate.
Cei care se simt jigniți de metafora drobului de sare fie nu au citit povestea fie n-au înțeles-o în latura ei profundă. În ambele cazuri jignirea le vine dintr-o lipsă de bagaj și nicidecum din străfulgerarea superioară a vreunei gândiri neliniare.
Omul a fost construit ca din 24 de ore ale zilei să doarmă 8. În rețeta asta somnul nu e văzut ca o boală a minții treze ci ca un fortifiant al acesteia. Minte trează nu înseamnă scobitori sub pleoape. Ele pot răni dar, și mai grav, pot desfigura și crea repulsie în jur.
Am fost vigilent și critic la adresa regimului Băsescu 4 ani la rând. Acum, ceva s-a schimbat. Nu în forma ideală a așteptărilor mele (nici soluția Ponta – președinte nu ar fi strâns mai multe puncte) dar în bine, din moment ce în locul lui Băsescu îl vom avea pe Johannis. Cred că, pentru toți istoviții în lupta infernală cu regimul Băsescu, binevenit acum ar fi un moment de respiro, de reflecție și nicidecum continuarea liniară a aceluiași război, ca și cum nimic nu s-ar fi schimbat, ca și cum Johannis ar fi avatarul lui Băsescu ori, și mai rău, perfecționarea în diabolism a acestuia.
Este nostim să văd străduințe de-a dreptul oximoronice de a transforma binele in avocatul răului și viceversa. @Cris vrea să-i folosească tocmai pe tinerii care l-au făcut victorios pe Johannis pentru a-l contesta pe Johannis. Zice despre ei, cu o ironie de dascăl anchilozat în epatări bibliografice, că ar fi generația facebook și dex dar că, în același timp, ar funcționa și după o logică liniară. Hmmm! Scârțâie rău de tot echilibristica asta cu paradoxuri. Până la urmă, adevărații exponenți ai acestui tzunami tehnologic pe care îl trăim în ultimele decenii, tzunami produs de incredibila deschidere spre virtualitate oferită de inteligența artificială sunt ei, nu ceilalți. Dacă cineva, categorie socială, este mai pregătit și mai predispus să înțeleagă și să accepte mecanismele mecanicii cuantice (căci, de fapt, despre ea este vorba când invocăm interactiuni complexe și nu despre teoria haosului care tratează aceste interacțiuni strict matematic, pe paternuri de instabilitate, fără apel la cauzalitate), atunci acest cineva este tocmai ridiculizata (pe nedrept) generație facebook. Ce-i are în primele rânduri (căci nu-i vorba strict de vârstă ci de altă ordine a valorilor și priorităților) pe Steve Jobs, Stephen Hawking, Bill Gates, Mark Zuckerberg. A-i acuza de gândire liniară pe acești vizionari și pe cei care, în multe feluri, îi reprezintă și continuă este, ca să mă înțeleagă și posesorii gândirii neliniare apud @Cris, ca și cum i-ai declara pe farisei drept părinții creștinismului.
Hai să nu ne mai sforțăm să construim teorii elucubrante ca să explicăm lucruri simple. Un om, desigur imperfect (dar cine este perfect?), a fost ales, la diferență de zece procente, președintele României. Nici nu și-a început mandatul și artileriști intransigenți au pus deja tunurile pe el. Foarte bine. Vigilența nu strică. Dar de ce să fie puși la zid aceia care vor să-și țină speranțele în viață? Eu, unul, deși, repet, l-am votat pe Ponta, vreau (și deocamdată am resurse) să cred că Johannis va fi un președinte onest și benefic pentru România. Nu va trebui multă vreme să ne lămurim daca am dreptate sau m-am amăgit din nou. Iar dacă Johannis mă va decepționa, atunci când mă voi întoarce împotriva lui va pierde, dintr-un condei, dublu.

Contele de Saint GermainEditorialeBill Gates,discontinuitate,farisei,inertie,Klaus Johannis,logica liniara,Mark Zuckerberg,mecanica cuantica,Stephen Hawking,Steve Jobs,teoria haosului,Victor PontaIubitorii de schimbări spectaculoase ar trebui să fie recunoscători discontinuităților. Marile salturi presupun ruperea inerției. Iar continuitatea, în orice formă s-ar manifesta ea, este inerție pură. Sunt unii formați în spiritul unei neobosite acțiuni radicale. Pentru ei căile de mijloc, mai puțin traumatizante (să zicem negocierea, odihna întremătoare) înseamnă abandon,...Blog politic si polemic