Saracul Nicusor Dan

  Este uluitor cum, uneori, realități evidente, cu explicații imediate È™i inatacabile, sunt percepute È™i interpretate complet deformat de mase largi de cetățeni.  Iată, de exemplu, ruptura de la noi, dintre "žtinerii frumoÈ™i È™i liberi" (sintagmă profund mistificatoare È™i manipulatorie) È™i restul populației, net majoritară la vot. (mai mult…)
continuare...

Cristian Tudor Popescu „“ ca de la „žÈ™mecher” la „žjmecher”

  CTP publică în ultimul număr din Dilema Veche un articol straniu, intitulat "žJmecherul român". Articolul are două jumătăți complet în dezechilibru. Prima, scrisă excelent, de o mână inspirată È™i cu un aplomb eseistic propriu stărilor de grație. A doua, strident tezistă, supurând din viscere cangrenate orbire, prostie, ranchiună, automatism cazon, plăcere de a infecta. (mai mult…)
continuare...

Lumina vine de la PăltiniÈ™

Numele "žPăltiniÈ™" È™i-a depăÈ™it de mult rezonanța pur geografică. Prin È™ansa de a fi fost asociat ultimilor ani de viață È™i creație ai filozofului Constantin Noica, a devenit un simbol cultural. O destinație de patrimoniu. Schitul È™i Casa Memorială ce păstrează printre noi spiritul acestui sfânt laic îndeamnă la ieÈ™irea din tiparele societății consumiste È™i la căutarea, în sinele profund È™i ascetic, a adevăratului rost pe lumea asta. (mai mult…)
continuare...

Entomologul Andrei Pleșu

Articol cenzurat pe forumul din Adevarul al domnului Plesu. Rog pe toti cei care vor si pot, sa contribuie la popularizarea lui pe alte cai. Fariseismul si complicitatea de gasca trebuie demascate si descurajate. Andrei Pleșu devine din ce în ce mai previzibil, pe măsură ce trec anii. Orbita intereselor sale imediate intersectează tot mai rar, periferic și nesubstanțial centrele de putere ale societății. Articolele săptămânale din Dilema Veche și Adevărul dezvăluie un personaj sastisit, erodat în idealuri, care nu mai are forța de a-și retușa contururile tremurate. Ba, mai rău, le adâncește prin repetarea la nesfârșit a unor clișee de gândire și atitudine. Autorul se lasă copleșit de manierismul, deloc elevat, al anchilozării în prejudecăți. (mai mult…)
continuare...

Morsa cufurită sau Niște pamperși pentru Andrei Pleșu

De ce morsă? E gras, lucios, cu buze răsfrânte și pofticioase, ca ale hulpavului guzgan rozaliu. Cinetic vorbind este alunecos și lent, parcă veșnic refugiat în voluptatea siestei. Maestru al imprecației cu vorbă de plastilină jignește ca englezii, pe după perdea și otrăvit. Un birjar, în fondul jignirilor pe care le proferează, dar nu expus gloatei în livrea, pe capra năclăită a birjei, ci ghemuit la pândă în cupeul acesteia tapetat cu sudalme metaforizate pentru a sări la beregată ori de câte ori un bâzâit din altă gamă îi perturbă confortul și langoarea. Cufurit, pentru că are momente de tresărire din amorțeala digestiei pentru a se grăbi să spârcâie moale, galben-verzui și puturos (ah, fierea, fierea"¦) ofticile și umorile nedigerate pe care mahalaua ineptă i le îndească pe gât. Când amicul lui (de aceeași teapă) Gabriel Liiceanu se gudura coprofag pe lângă bucile lui Traian Băsescu limbuțind ode demne de…
continuare...