De ce m-am radicalizat în ultima vreme
Apropierea alegerilor prezidențiale face să cadă măști, să se pună în mișcare strategii abjecte pregătite îndelung, să prindă viață amenințări, șantaje, lovituri sub centură. Totul devine pentru cei direct implicați un război pe viață și pe moarte, în canonadele căruia noi, simplii cărăuși de păreri și voturi, nu mai știm cum să ne ferim de suflu, cum să evităm a deveni victime colaterale. (mai mult…)
Apel către Crin Antonescu
V-am susținut în acest colt de comunicare, domnule Antonescu, cu convingere și nu puține lovituri încasate drept mulțumire. Am văzut în domnia voastră un om onest și bine intenționat. Am trait drama prăbușirii dumneavoastră politice fără să vă acuz de trădări sau meschine interese personale. Am pus unele dintre deciziile stranii pe care le-ați luat pe seama unor dedesubturi tenebroase dar morale. Sunt, așadar, una dintre puținele persoane care, încă, ar vedea cu ochi buni revenirea dumneavoastră în cărțile politicii mari. (mai mult…)
Prețul lașității, glonțul lui „las”™ că merge și-așa”
Oricât de tare îi voi supăra pe unii, voi spune răspicat ceea ce simt în aceste momente: fără complicitatea lui Victor Ponta, delirul băsist nu ar fi putut ajunge la scelerația de azi. (mai mult…)
Orice se poate întâmpla
Predictibilitatea nu se împacă deloc cu haosul. Cad dinte peste dinte. Antagonice, ireconciliabile, reciproc anihilante. (mai mult…)
Urechismul lui Victor Ponta
Fiecare succes politic al lui Traian Băsescu îmi provoacă disconfort psihic și fizic. (mai mult…)
Puțină moderație, vă rog!
Nu-l cunosc pe domnul Radu Zlati, deputat PNL, mai mult decât marea majoritate a cititorilor acestui blog; il cunosc, adică, doar din comentariile pe care le postează din când în când aici. Nu voi putea fi, așadar, suspectat de motive obscure de a-i sări în ajutor. Cel puțin așa sper. (mai mult…)
Jubilația primatelor
Să te comporți ca un urangutan care-și rânjește gingiile spre cer și-și bate pieptul cu pumnii încleștați, în vreme ce cu labele picioarelor lovește in continuare adversarul căzut, nu este chiar o jubilație elevată. (mai mult…)
Când se ridică ceața… când se așează norul de praf
Motto Am încă în minte o imagine de la cutremurul din "™77. Norul de praf învăluind totul, apoi, în bezna spartă timid de razele câtorva felinare care încă mai funcționau, un peisaj straniu prinzând contur, de sus în jos: aliniamentul de blocuri și, undeva la mijloc, o gaură nefirească, precum golul lăsat de o extracție într-o dantură completă. Pe măsură ce praful stârnit de evenimente se așeza, permițând vizibilitatea, o movilă de moloz urâțită de excrescențe se înfățișa privirilor. Era prezentul. O nouă realitate, un nou început. Orientare, supraviețuire, reconstrucție. (mai mult…)
Ierarhia răului
Aș fi ipocrit să spun că am rămas pe deplin consecvent cu mine, cel de dinaintea ruperii USL. Nu! De pildă, nu mă mai pot uita la A3. Recunosc cu umilință această schimbare descalificantă. Eu, fiind robul sincerității față de mine însumi și față de cei a căror prețuire o râvnesc, trebuie să mă descriu real și nu să o fac pe infailibilul. Așta sunt. Un instabil. Mă schimb de colo-colo, după glandă. (mai mult…)
Rezultate așteptate
Dictatura PSD "“ iată ultima nenorocire pe care ne-o rezervă Traian Băsescu, așa, ca să îl recunoaștem de tătuc nemilos. Mulți oameni, unii și printre cititorii acestui blog, nu sunt capabili să înțeleagă că o picătură de cianură (evident, metaforic vorbind) era suficientă pentru un nebun. Exagerat de multe (45% PSD), omoară și comunitatea. (mai mult…)