Scorul acestui articol
[Total: 0 voturi. Media: 0]

Fiecare succes politic al lui Traian Băsescu îmi provoacă disconfort psihic şi fizic. Filmul dialogului său cu Victor Ponta şi cu domnişoara ministru de finanţe despre reducerea CAS mi-a stricat toată seara de ieri. De ce, e simplu de priceput. Dă pe-afară presa de azi de jubilaţii băsiste pe tema asta, aşa că nu voi încerca să găsesc aspecte originale pe care să încerc a le comenta de parcă le-aş fi observat numai eu. Mă voi referi însă la un aspect confirmat şi de acest descurajant episod şi anume la urechismul lui Victor Ponta, la greşeli aproape de neînţeles pe care le comite premierul în ultima vreme.
Am lucrat şi încă lucrez cu tineri. Şi nu cu orice fel de tineri ci cu unii dintre aceia care au faţete sclipitoare şi un potenţial de performanţă profesională ieşit din comun. Ştiu foarte bine că la tot ce înseamnă ultima oră în domeniile lor sunt foarte buni şi foarte greu de bătut. Dar ştiu la fel de bine că fără un pilotaj corect în ceea ce priveşte organizarea, pregătirea paşilor, anticiparea reacţiilor celor cu care inevitabil se vor confrunta, pot adesea să rateze, să-şi joace prost atuurile cu care au fost înzestraţi.
Domnişoara Ioana Petrescu este, fără îndoială, o tânără remarcabilă, cu care orice ţară s-ar mândri. Afirm asta nu doar pentru că ea şi-a “tunat” cariera la una dintre cele mai prestigioase universităţi din lume dar şi pentru că am avut bucuria să-i cunosc părinţii (ocazional, nu vă imaginaţi cine ştie ce …) şi mi-am putut da seama astfel în ce mediu a crescut şi ce educaţie a primit. Această persoană entuziastă, plină de bune intenţii, care (am înţeles) munceşte 12 – 14 ore pe zi la minister pentru a-şi îndeplini cât mai bine uriaşa sarcină ce i-a fost pusă pe umeri, a primit ieri o lecţie dură de viaţă de care se face vinovat în principal Victor Ponta.
E limpede că Victor Ponta nu i-a cerut ministrului său de finanţe să pregătească pentru întâlnirea de la Cotroceni o fundamentare cifrică serioasă a costurilor şi resurselor, aşa cum ar fi făcut-o pentru o întâlnire cu reprezentanţii FMI (de exemplu). Dacă ar fi cerut o astfel de situaţie, cu certitudine că aceasta ar fi fost pregătită de domnişoara ministru şi utilizată ca armă de apărare şi contraatac în timpul penibilei discuţii cu presedintele. Victor Ponta nu s-a dus însă la Cotroceni pentru a încerca să-l convingă cu argumente solide pe Traian Băsescu de temeinicia măsurii sale ci doar pentru a mai puncta puţin la capitolul imagine. Să vadă ţara ce băiat înţelegător e el, cum este deschis la dialog şi cum căpcăunul de Traian Băsescu se pune de-a curmezişul oricărei iniţiative bune a guvernului. Exact aceeaşi înşelătoare paradă de flexibilitate de care a uzat şi în aşa zisele negocieri cu Crin Antonescu, de dinaintea ruperii USL când, pe de o parte, declara sus şi tare că el va face totul pentru păstrarea USL iar pe de altă parte ţinea morţiş să îl pună pe Daniel Constantin vice-prim-ministru, condiţie pe care ştia că liberalii nu o vor accepta nici morţi. Şi exact aceeaşi falsă paradă de onestitate şi cavalerism la care a apelat spunând că el nu îl va ataca şi jigni pe Crin Antonescu, în timp ce pe furiş azmuţea asupra acestuia, pentru a-l distruge mediatic, cele două televiziuni prietene (dar mai ales televiziunea colegului Sebastian Ghiţă).
Cum spuneam însă, această neglijenţă a lui Victor Ponta nu este deloc singulară în ultima vreme.
Vă mai amintiţi declaraţia – gafă prin care recunoştea că, deşi la momentul respectiv era purtătorul de cuvânt al lui Mircea Geoană, el l-a votat în primul tur la prezidenţialelor din 2009 pe Crin Antonescu? Stupefiant!
Sau, mai recent, cum a deschis el, în numele PSD, negocieri cu PPDD şi cu Dan Diaconescu, încât i-a scos din pepeni chiar şi pe cei mai docili parteneri ai săi de guvernare, pe cei din trupa de acrobaţi contorsionişti (cu coloana) ai generalului Izmană?
Mi-e din ce în ce mai clar că Victor Ponta s-a înconjurat de consilieri politici chiar si acolo (cum ar fi la finanţe) unde ar avea presantă nevoie de consilieri tehnocraţi. Miscările lui, cu cât ne apropiem de alegeri, devin tot mai teatrale, mai crispate şi mai generatoare de confuzie.
Chiar îi trebuia lui Victor Ponta această nouă umilire din partea lui Traian Băsescu? Chiar nu s-a găsit cineva prin preajmă să-i şoptească despre eventuale pericole şi despre cum le-ar putea preîntâmpina?
Mai ştiu eu o doamnă blondă care, atunci când era pe val, purta presa după ea, ca pe tubul de ruj. Şi trucul s-a răzbunat cu ocazia galei Bute când o sală întreagă, deşi fericită de victoria sportivă a boxerului, a huiduit-o copios demonstrându-i falimentul tacticii de prostire în masă.
Tare mi-e frică să nu o fi luat şi Victor Ponta pe acelaşi drum. Pentru că, într-o oglindire aproape identică a huiduirii doamnei blonde la gala Bute, duminică s-a produs huiduirea frenetică a lui Victor Ponta la festivitatea de premiere a Simonei Halep de pe Arenele BNR. De aici şi până la ratarea prezidenţialelor nu mi se pare deloc un drum lung. Şi măcar dacă le-ar rata într-o dispută finală cu Crin Antonescu sau cu Klaus Iohannis. Ce ne facem insă dacă în turul doi se va confrunta cu Predoiu sau MRU?

Contele de Saint GermainEditorialeArenele BNR,Catalin Predoiu,Crin Antonescu,Dan Diaconescu,Daniel Constantin,gala Bute,generalul Izmana,Ioana Petrescu,Klaus Iohannis,Mircea Geoana,MRU,PPDD,reducerea CAS,Sebastian Ghita,Simona Halep,USL,Victor PontaFiecare succes politic al lui Traian Băsescu îmi provoacă disconfort psihic şi fizic. Filmul dialogului său cu Victor Ponta şi cu domnişoara ministru de finanţe despre reducerea CAS mi-a stricat toată seara de ieri. De ce, e simplu de priceput. Dă pe-afară presa de azi de jubilaţii băsiste pe...Blog politic si polemic