Mircea Mihăieș, alias bomba cu biogaz
(Comentariu postat la articolul lui Mircea Mihăieș din EVZ, 08.nov. 2010 intitulat „Înapoi, înainte marș!”, ce poate fi citit accesând linkul http://www.evz.ro/detalii/stiri/senatul-evz-inapoi-inainte-mars-911649.html#comentarii )
(acest comentariu se putea intitula la fel de bine „Zâmbetul constipatului după victoria clismei”)
Pentru cine nu știe, hidrogenul sulfurat este un gaz greu, cu miros de ouă clocite, care poate fi generat în intestine sau în depozitele de gunoaie. Uneori ia forma unui balon uman, se autointitulează Mircea Mihăieș și se crede, pe lângă critic de artă și profesor universitar, și o redutabilă armă (chimică, evident) de distrugere în masă.
Când presiunea interioară a lunaticului pacient atinge un punct critic, medicii de la Sapoca deschid larg fereastra rezervei, îi proiectează pe cerul nopții de duminică spre luni o hologramă cu Ponta, Antonescu sau mogulii și-l înțeapă scurt, cu îndemnul „totul pentru comandant (ul de navă)”, ceea ce, pentru un balon, e momentul suprem al detentei.
Mihăieș ia foc. Mihăieș întrevede Nirvana.
Se năpustește bezmetic, delirând și asfixiind, fâsâind zigzagat, printe gratiile celulei ca printe zăbrelele Legiunii Arhanghelului Mihail, spre editorialul său din EVZ cunoscut în cercurile lucide drept „Fișa de urmărire săptămânală a evoluției bolii”. Apoi, după finalizarea lansării de „¦ șrapnele gazoase (ne exprimăm edulcorat pentru a evita orice aluzie onomastică), epuizat și pe chip cu zâmbetul constipatului după victoria clismei (vezi poza care însoțește editorialul), Mihăieș, alias bomba cu biogaz, acceptă placid (Z)garda de Fier pentru a fi condus înapoi în siguranță, pentru încă o săptămână de acumulări sulfuroase în Panteonul de la Sapoca, alături de alți iluștri închipuiți.
Cât despre fondul articolului, doar atât: delir obsesiv. Aceleași diabolizări unidirecționate către false ținte ale răului actual, în condițiile in care cei ce dețin ÎN PREZENT și nu ieri – alaltăieri puteri ilegitime și corup instituțiile statului în folos propriu nu sunt cei indicați de „bomba cu biogaz” ci aceia de la care această bombă se hrănește cu borhot și în beneficiul cărora încearcă asfixieri în masă.
În tabloul clinic al speței ilustrate de cazul Mihăieș se spune: „Aspectul general al bolnavilor cu tulburări delirant – obsesive este uneori corespunzator personalității împrumutate. Elementul esential este reprezentat de prezenta uneia sau mai multor idei delirante nonbizare care dureaza de cel putin o luna de zile”.
La Mihăieș durează de mult mai mult timp. Cam de când a primit o sinecură la ICR.
În încheiere să ne mai bucurăm o dată de deliciile stilistice cu care criticul de artă (??? „“ vă vine să credeți?) Mihăieș își împănează săptămână de săptămână elucubrațiile, evident neintenționat dar, cu atât mai mult, savuros și testimonial pentru susținătorii teoriei prezidențiale conform căreia școala românească scoate tâmpiți.
Este vorba de comparația „se prelinge ca un potop”, prezentă în chiar primul paragraf al editorialului.
Conform DEX,
a se prelinge: a se scurge foarte încet, picătură cu picătură (de-a lungul unui obiect);
potop: revărsare uriașă de ape, revărsare mare de apă, inundație mare.
Concluziile le trageți singuri. Eu doar atât mai adaug, inspirat de spumele de la gura „maestrului” :
domnule Mihăieș, te pre-lingi, ca un câine turbat !
https://www.conteledesaintgermain.ro/mircea-mihaies-alias-bomba-cu-biogaz/08-11-2010Editoriale(Comentariu postat la articolul lui Mircea Mihăieș din EVZ, 08.nov. 2010 intitulat 'Înapoi, înainte marș!', ce poate fi citit accesând linkul http://www.evz.ro/detalii/stiri/senatul-evz-inapoi-inainte-mars-911649.html#comentarii ) (acest comentariu se putea intitula la fel de bine 'Zâmbetul constipatului după victoria clismei') Pentru cine nu știe, hidrogenul sulfurat este un gaz greu, cu miros de ouă...Contele de Saint Germain de Saint Germainsaintgermain66@yahoo.comAdministratorContele de Saint GermainComentarii prin Facebook:
Excelent text, felicitari!
Mircea Mihaies practica, de fapt, delatiunea inventiva, imaginativa, mai distrugatoare ca… bomba atomica, pentru destinele naivilor care mai cred in basmele ca binele invinge intotdeauna raul… Despre „turnatoria ca vocatie irepresibila”, poate v-ar folosi sa cunoasteti o amintire culeasa de pe net despre… inceputurile politico-revolutionare ale Zupremului. Nu de alta, dar astfel de personaje cu vocatia delatiunii am intalnit multi dintre noi, de-a lungul vietii. Din pacate, tot astfel de personaje ne bramburesc acum destinele celor ramasi in Romania. De sus in jos, ca… pestele de la cap se-mpute… So, amintirea cu pricina, dintr-o sursa de prima mana:
„Am fost coleg de facultate cu chiombu cu doi ani mai mic decat el. Tipu”™, mediocru la invatatura, dar tare-n militarie, PCR si biroul CI, ne-a fost numit incheietor de batalion. Langa institutul de marina era o bodega, Anghelina ii ziceam noi, unde inainte de apelul de seara, dupa ce saream in prealabil gardul mergeam si beam bere. La mai toate iesirile mergeau si gradatii cu noi, le faceam cinste, mai ne lipeam si noi de cate o invoire. Tata la gradati era inculpatu”™chiomb, care era cinstit si omenit cum se cuvine. Dupa o astfel de escapada, un coleg de-al nostru (nu-i dau numele din motive de basism, insa traieste bine multumesc si poate confirma), in timpul apelului de seara, nemaiputand sa-si tina berea depozitata in vezica, a iesit din formatie si s-a dus dupa un tufis sa se usureze. Chiombu”™, chiomb de chiomb da”™ l-a ginit, l-a adus in fata formatiei si Doamne! ce ocara ne-a fost dat sa auzim cu acuze gen: iti bati joc de tricoloru”™ tarii, sari gardul si bei bere si apoi te pisi in formatie (neadevarat), partidu”™ plateste ca tu sa faci scoala gratis, iar tu iti bati joc, tribunalul militar te mananca etc numai noi stim. Cu greu l-au potolit cei doi incheietori de companie, colegi cu el, Diaconescu Dan si Suteu Titi, sa nu-l duca la OSI si sa-i prezinte acestuia „cazul” asa cum ni l-a prezentat noua, ca nu se stie ce-ar fi iesit. Inutil sa precizez ca la plata berii lui contribuise si colegul respectiv, iar gardul il sarisem in formatie.”