Scorul acestui articol
[Total: 0 voturi. Media: 0]

(Comentariu postat la articolul lui Mircea Mihăieş din EVZ, 08.nov. 2010 intitulat “Înapoi, înainte marş!”, ce poate fi citit accesând linkul http://www.evz.ro/detalii/stiri/senatul-evz-inapoi-inainte-mars-911649.html#comentarii )

(acest comentariu se putea intitula la fel de bine “Zâmbetul constipatului după victoria clismei”)

Pentru cine nu ştie, hidrogenul sulfurat este un gaz greu, cu miros de ouă clocite, care poate fi generat în intestine sau în depozitele de gunoaie. Uneori ia forma unui balon uman, se autointitulează Mircea Mihăieş şi se crede, pe lângă critic de artă şi profesor universitar, şi o redutabilă armă (chimică, evident) de distrugere în masă.

Când presiunea interioară a lunaticului pacient atinge un punct critic, medicii de la Sapoca deschid larg fereastra rezervei, îi proiectează pe cerul nopţii de duminică spre luni o hologramă cu Ponta, Antonescu sau mogulii şi-l înţeapă scurt, cu îndemnul “totul pentru comandant (ul de navă)”, ceea ce, pentru un balon, e momentul suprem al detentei.

Mihăieş ia foc. Mihăieş întrevede Nirvana.

Se năpusteşte bezmetic, delirând şi asfixiind, fâsâind zigzagat, printe gratiile celulei ca printe zăbrelele Legiunii Arhanghelului Mihail, spre editorialul său din EVZ cunoscut în cercurile lucide drept “Fişa de urmărire săptămânală a evoluţiei bolii”. Apoi, după finalizarea lansării de … şrapnele gazoase (ne exprimăm edulcorat pentru a evita orice aluzie onomastică), epuizat şi pe chip cu zâmbetul constipatului după victoria clismei (vezi poza care însoţeşte editorialul), Mihăieş, alias bomba cu biogaz, acceptă placid (Z)garda de Fier pentru a fi condus înapoi în siguranţă, pentru încă o săptămână de acumulări sulfuroase în Panteonul de la Sapoca, alături de alţi iluştri închipuiţi.

Cât despre fondul articolului, doar atât: delir obsesiv. Aceleaşi diabolizări unidirecţionate către false ţinte ale răului actual, în condiţiile in care cei ce deţin ÎN PREZENT şi nu ieri – alaltăieri puteri ilegitime şi corup instituţiile statului în folos propriu nu sunt cei indicaţi de “bomba cu biogaz”  ci aceia de la care această bombă se hrăneşte cu borhot şi în beneficiul cărora încearcă asfixieri în masă.

În tabloul clinic al speţei ilustrate de cazul Mihăieş se spune: “Aspectul general al bolnavilor cu tulburări delirant – obsesive este uneori corespunzator personalităţii împrumutate. Elementul esential este reprezentat de prezenta uneia sau mai multor idei delirante nonbizare care dureaza de cel putin o luna de zile”.

La Mihăieş durează de mult mai mult timp. Cam de când a primit o sinecură la ICR.

În încheiere să ne mai bucurăm o dată de deliciile stilistice cu care  criticul de artă (??? – vă vine să credeţi?) Mihăieş îşi împănează săptămână de săptămână elucubraţiile, evident neintenţionat dar, cu atât mai mult, savuros şi testimonial pentru susţinătorii teoriei prezidenţiale conform căreia şcoala românească scoate tâmpiţi.

Este vorba de comparaţia “se prelinge ca un potop”, prezentă în chiar primul paragraf al editorialului.

Conform DEX,

a se prelinge: a se scurge foarte încet, picătură cu picătură (de-a lungul unui obiect);

potop: revărsare uriaşă de ape, revărsare mare de apă, inundaţie mare.

Concluziile le trageţi singuri. Eu doar atât mai adaug, inspirat de spumele de la gura “maestrului” :

domnule Mihăieş, te pre-lingi, ca un câine turbat !

Contele de Saint GermainEditoriale(Comentariu postat la articolul lui Mircea Mihăieş din EVZ, 08.nov. 2010 intitulat “Înapoi, înainte marş!”, ce poate fi citit accesând linkul http://www.evz.ro/detalii/stiri/senatul-evz-inapoi-inainte-mars-911649.html#comentarii ) (acest comentariu se putea intitula la fel de bine “Zâmbetul constipatului după victoria clismei”) Pentru cine nu ştie, hidrogenul sulfurat este un gaz greu, cu miros de ouă...Blog politic si polemic