Scorul acestui articol
[Total: 0 voturi. Media: 0]

REVISTA PRESEI DE SAMBATA

8 „“ 13 noiembrie 2010

Foarte rar și doar din motive punctuale, citesc alte ziare decât următoarele (în ordine alfabetică):  Adevărul (A), Cotidianul (C), Evenimentul Zilei (EVZ), Gândul (G), Jurnalul Național (JN), România Liberă (RL) și Dilema Veche (DV).

Preferatul meu pentru conținut, dar mai ales pentru editoriale, este Gândul. Găsesc aici și corozivitatea băilor de acid ale lui CTP, și umorul suprarealist, mereu proaspăt, al Leliei Munteanu, și analizele pline de materie activă ale lui Florin Negruțiu. Există însă și ceva care mă agasează la acest ziar, altfel bine decupat în peisajul cu multe locuri comune al presei de la noi: forumurile. Nu pot pricepe cum administratorii G se încăpățânează a păstra o ordine a postărilor cu prima postare mereu în deschiderea forumului, când, din o mie de motive,  ar trebui să adopte metoda ultimul postat primul publicat. Le-am scris, le-am explicat, n-au înțeles, nu insist.

Pe locul doi e Adevărul, deși eu stau mai mult pe EVZ. A și-a făcut stindard din „noi nu facem politică” sau cam așa ceva, găselniță de nișă (explică ei) care mi se pare complet idioată în condițiile în care azi, a nu face politică, este o lașitate, nu o virtute. Ceea ce totuși mă atrage la acest ziar este un anume masochism al echipei redacționale care, prin voci contradictorii, te bagă într-o ceață din care ești obligat să ieși pe cont propriu.  Despre editorialiști, separat Pleșu. Este rafinat, calitatea scrisului său seducând peste orice compromis al comodității pe care adesea îl face, exasperându-te. De citit cum ai bea o șampanie originală, chiar dacă după trezire poate da remușcări de tip adulterin. În rest, Patriciu mi se pare ilizibil și fără relief afectiv, Cartianu detașat de la B1TV, Cristoiu refugiat în istorie ca într-un alibi,  ceilalți amorfi, într-o logică editorială pe care nu o înțeleg.

Pe locul trei aș plasa EVZ. Pentru că mă enervează creator și pentru că au cel mai antrenant forum. Bravo lor că și-au călcat pe suflet să nu facă cenzură (pe forum), pentru a face audiență. Le-a reușit. Am zis că pe EVZ stau mai mult decât pe A. De ce? În primul rând pentru că, în planul primitivității de gândire și exprimare, Mihăieș este mult peste Cartianu ceea ce, repet, mă inspiră și compensează decalajul, la extrema cealaltă, dintre Pleșu și Cărtărescu. În plus, EVZ fiind varianta vizuală a B1TV, deșteaptă în mine satisfacții dintre cele mai rușinos de recunoscut dar, cu atât mai intense, atunci când se compromite cu specimene ca inegalabilul și niciodată îndeajuns de ridiculizatul Mihăieș, ori ca tânjitorul după un paspartu pentru accesul în lumea bună Tismăneanu, ori ca olegianosul Mircea Marian, gresând cu sârg angrenajul concubinajului pervers dintre servicii și presă.

Jurnalul Național mi-ar plăcea mai mult decât România Liberă ca orientare și combativitate  dacă  forumurile sale n-ar fi sectare și n-ar transmite crispare administrativă. Moderarea acestora foarte strictă permite doar apariția comentariilor convenabile, ceea ce subminează încrederea celor ca mine, doritori de diversitate și dueluri de idei, în curajul acestui ziar de a fi exemplar de democratic. La capitolul editorialiști, Ciutacu de pe hârtie mi se pare sub Ciutacu de pe ecran, Tudor Octavian cam prea egal cu el însuși și nu îndeajuns de tranșant iar restul, după răpirea lui Păunescu, indetectabili.

O vorbă despre Marius Tucă. Am susținut, și încă mai cred, că el ar putea fi noul Marian Munteanu al unei renăscute Pieți a Universității, izbăvitoare de răul actual, demolatoare de portocalii (sau de băsiști, cum preferați) și capabilă a ne restitui speranța. Apelurile mele fie nu au ajuns la el, fie nu i-au plăcut, fie le consideră „vânare de vânt”. Oricum, rămân la părerea că cea mai rapidă și meritată formă de a scăpa de actualii conducători, cei mai antinaționali și antipopulari de după revoluție, ar fi redeschiderea Pieței Universității și confiscarea ei de către bucureșteni până la victoria finală.

România Liberă, care odată însemna Băcanu, acum nu mai înseamnă pentru mine decât un disc compact de ziariști și idei terne, conglomerate de  materiale de umplutură, din care apar două proeminențe, ca la titirez: una în jos, Turturică, axul întregii mașinării pro „“ putere de la RL (asta ca să putem suspina cu acoperire „ce-a fost și ce-a ajuns RL” ) și alta în sus, Alina Mungiu Pippidi, francă, bun diagnostician dar nehotărâtă la capitolul soluții și, mai ales, la capitolul diferențiere prin cântărire. Forumul RL este moderat cu discreție și în beneficiul utilizatorilor de tonuri civilizate, singurul mare reproș fiind acela ca afișează direct doar primele 3 rânduri din mesajele postate, descurajându-i pe cei mai mulți cititori în a căuta continuarea și în a afla, astfel, punctele de vedere până la capăt.

Cotidianul este azi, din păcate, doar Cornel Nistorescu. De unde, înainte de dispariția formei tipărite, avea una dintre cele mai bune și diverse echipe de editorialiști, acum a rămas atât, un teren de manifestare a unui hobby pentru niște aspiranți la presa mare. Dacă ar fi să mai dau o raită prin tranșeele și catacombele jurnalismului, poate că acesta ar fi ziarul  la revitalizarea căruia aș pune umărul. Nu este însă cazul.

În fine, Dilema Veche. Depozitara speranțelor noastre nouăzeciste de renaștere a României prin înțelepciunea nativă a poporului și inteligența cultivată a elitelor. Din păcate, viciile tipic românești ale ineligenței cultivate au reușit să torpileze bunele intenții ale înțelepciunii native. Ce cred eu că a ajuns azi DV puteți afla citind editorialul prezent pe acest blog, intitulat ” Andrei Pleșu „“ cenzor de curte nouă”.

Pe săptămâna viitoare!

P.S.

Nu uitați: mâine câștigătorul primului concurs de la rubrica Ziua Ludicului și lansarea noului concurs, pentru săptămâna viitoare.

Contele de Saint GermainRevista presei de sambataAlina Mungiu Pippidi,cartarescu,CTP,Dilema Veche,Nistorescu,Plesu,Revista presei,TucaREVISTA PRESEI DE SAMBATA 8 '“ 13 noiembrie 2010 Foarte rar și doar din motive punctuale, citesc alte ziare decât următoarele (în ordine alfabetică):  Adevărul (A), Cotidianul (C), Evenimentul Zilei (EVZ), Gândul (G), Jurnalul Național (JN), România Liberă (RL) și Dilema Veche (DV). Preferatul meu pentru conținut, dar mai ales pentru...Blog politic si polemic