Scorul acestui articol
[Total: 0 voturi. Media: 0]


Într-un interviu luat de Eugen Istodor lui Mircea Mihăieş şi publicat în Vox Publica în august 2010, apare următoarea secvenţă:

Istodor: Cum e sa scrii editoriale? De ce scrii?
Mircea Mihăieş: Pentru mine, editorialele sunt un simplu exerciţiu literar. Ce mă interesează, în primul rând, e ca propoziţiile „să sune bine” — ce vrei, sunt de şcoală veche, respect gramatica şi ador retorica!

Nu-i aşa că viaţa ne răsfaţă cu surprize ? Nu-l credeam pe Mihăieş masochist !

Să te intereseze ca propoziţiile “să sune bine” şi să le armonizezi atât de “cacofonic”, să-ţi fixezi un barem minim în a respecta gramatica şi să te trezeşti tot timpul sub el, să adori retorica şi să obţii cu atâta regularitate, prin pledoariile tale,  exact efectele contrare celor intenţionate, ar trebui să fie groaznic şi să te laşi, nu?

Şi totuşi Mircea Mihăieş perseverează să scrie editoriale. Înseamnă că-i place suferinţa.

Contele de Saint GermainCrochiul de martiEugen Istodor,masochist,Mircea Mihaies,Vox PublicaÎntr-un interviu luat de Eugen Istodor lui Mircea Mihăieş şi publicat în Vox Publica în august 2010, apare următoarea secvenţă: Istodor: Cum e sa scrii editoriale? De ce scrii? Mircea Mihăieş: Pentru mine, editorialele sunt un simplu exerciţiu literar. Ce mă interesează, în primul rând, e ca...Blog politic si polemic