Intre furatul cu ideologia si furatul cu ipocrizia
Â
Marea naționalizare din anii 1948 „“ 1950, realizată prin Legea Naționalizării din 1948 (L111/11.06.1948) vizând întreprinderile industriale, bancare, de asigurări, miniere și de transporturi, È™i prin Decretul 92 din 12.04.1950 vizând nationalizarea unor imobile ale fostilor industriasi, fostilor bancheri, fostilor mari comercianti și celorlalte elemente ale marii burghezii, imobile cladite ale exploatatorilor de locuinte, hoteluri și alte asemenea, a reprezentat un rapt de proporții în numele ideologiei comuniste, prin care averi private (unele uriaÈ™e, altele derizorii) treceau în proprietatea statului în mod abrupt È™i fără căi de atac pentru păgubiți.
Tot un rapt de proporții s-a înregistrat È™i după prăbuÈ™irea regimului comunist din decembrie 1989, dar în sens invers: proprietăți ale statului, inclusiv bugetul, de stat, au devenit ținte preferate de devalizare pentru o categorie de grăbiți în ale înavuțirii, care au considerat că procesul firesc de acumulare de capital, acela prin muncă cinstită È™i asiduă, este prea lent pentru lăcomia lor galopantă. Umbrela sub care aceÈ™tia È™i-au camuflat ingineriile de hoție nu a mai fost una ideologică ci pură ipocrizie plecând de la invocarea folosirii noilor vehicule ale economiei de piață: noi È™tim să mirosim oportunitățile, noi È™tim să negociem, noi È™tim să facem afaceri, noi suntem pionierii atât de aÈ™teptatului capitalism românesc.
După care s-a produs revelația. Dureroasa revelație. Anume că noua burghezie s-a edificat pe o uriaÈ™a corupție. Instituțională, statală, transpartinică. Alimentată de la cea mai facilă È™i regulat alimentată sursă: bugetul de stat. Adică din banii noÈ™tri, ai tuturor contribuabililor.
Acum, în 2017, generația născută în 1989 împlineÈ™te 28 de ani. S-au strâns, deci, cam zece promoții postrevoluționare de tineri trecuți de vârsta majoratului care activează pe piața de muncă din România în viața reală, aceea a trăirii pe cont propriu.
Dacă punem la socoteală faptul că nici cei care în 1989 împlineau 10 „“ 12 ani nu prea avuseseră minte È™i timp să înțeleagă cu adevărat ororile comunismului îndurate de părinții È™i bunicii lor, ajungem la concluzia că, în prezent, forța de muncă românească cu vârste cuprinse între 18 È™i 40 de ani este nemarcată de È™i aproape indiferentă la fenomenul comunist care a schilodit țara asta din 1945 până în 1989.
Această diferență majoră de raportare la fenomenul comunist, cauzată de existența sau nu la nivelul subiecților a unei relații nemijlocite cu acesta, produce în societatea românească de azi o falie  traumatizantă. Care explică în bună măsură conflictul între generații, ruptura aproape ireconciliabilă între sistemele de valori ale acestora, ruptură identificată la nivelul vârstei de 40 „“ 45 de ani.
Andrei PleÈ™u declară (aici) că, probabil, nu a înțeles nimic din viață din moment ce tânăra generație îl ironizează că pune atâta preț pe lecția aspectelor mutilante din trecut, nefiind în stare să aprecieze la justa valoare meritele lui CeauÈ™escu „žîn materie de politică externă, despre blocuri, metrou și bilete sindicale la Sovata„.
Aici, până la un punct, consonez cu exasperarea domnului PleÈ™u. Cum e posibil ca tinerii de azi, frumoÈ™i È™i liberi, desigur, să fi devenit atât de liberi incât să nu-i mai lege nimic de istoria recentă, de suferințele părinților lor; să ajungă ca, la numai 30 de ani distanță de grozăviile torționariste ale securității roÈ™ii, ei să devină nu doar susținătorii, dar È™i apologeții instituțiilor de fortă de acum, create de Traian Băsescu È™i care îÈ™i dau adevărata măsură a ticăloÈ™iei lor în slujba lui Klaus Iohannis.
Consonez cu exasperarea domnului PleÈ™u dar nu pot muta în derizoriu, ca domnia sa, explicațiile acestei pierderi de memorie. Aici nu e vorba de stânga È™i de dreapta, de faptul că „žO tînără generație de intelectuali pare să fi decis că nu poți fi „de stînga” (ceea ce mi se pare o opțiune nu doar legitimă, dar și necesară), fără să fii împotriva „anti-comunismului”, adică ușor pro-comunist.”
Aici e vorba de o deznaționalizare prin globalizare. AceÈ™ti tineri nu se mai consideră români, cu bunele È™i relele acestei apartenențe. Nu se simt, aÈ™adar, datori să-È™i moÈ™tenească È™i să-È™i continue străbunii. Ei sunt cetățeni ai Europei, ai lumii largi, È™i-È™i pretind drepturile care decurg de aici. Vor salarii ca-n occident, vor investiții, dezvoltare È™i hoție redusă, ca acolo. Și, tot ca acolo, drepturile omului nu li se înfățiÈ™ează ca o temă de baricadă pentru că ele, acolo, există È™i sunt respectate, deci nici la noi nu ar avea cum să fie altfel.
În zadar arăți acestei tinere generații abuzurile monstruoase comise de instituțiile de forță ale anului 2017 chiar sub ochii ei. Geaba îi sunt înfățiÈ™ate derapaje oribile de la democrație care acolo, în țările model, ar incendia societatea până la revoluție. Nu vor să le recepționeze È™i, de aceea, îÈ™i astupă cum pot È™i ochii È™i urechile. Preferând să evadeze într-o lume virtuală, a like-urilor È™i cântatului în strună, în care îÈ™i regăsesc motivațiile egoiste È™i se încarcă de sentimentul justeții.
În comunism s-a furat cu ideologia. Acum, în acest capitalism canibalizat, se fură cu ipocrizia. Se fură în numele anticorupției, cu legea, cu instituțiile de făcut dreptate, cu paznicii de apărat țara. De aceea se fură revoltător, ostentativ, sfidător, din bugetul țării adică din banii fiecăruia. E de înțeles, deci, revolta justițiaristă, până la turbare, a tinerei generații (È™i nu numai).
Nu cu această revoltă sunt în dezacord. Ci cu orbirea, cu lipsa de discernământ care o acompaniază. Și care o fac atât de vulnerabilă la manipulare. Căci nu e suficient să lupți pentru o cauză bună. Depinde È™i cu cine te aliezi în această luptă È™i către ce scopuri obscure te împinge acest aliat.
Pentru că, să recunoaÈ™tem: nu poți, în acelaÈ™i timp, să pretinzi că aperi valorile fundamentale ale democrației È™i să te declari solidar cu cineva care susține că drepturile omului sunt un lux.
Pur și simplu, nu se poate!
https://www.conteledesaintgermain.ro/intre-furatul-cu-ideologia-si-furatul-cu-ipocrizia/22-05-2017Editorialeandrei plesu,apologia securitatii,coruptie,economie de piata,fenomenul comunist,globalizare,lacomie,Legea Nationalizarii,noua burghezie,rapt,tortionari Marea naționalizare din anii 1948 '“ 1950, realizată prin Legea Naționalizării din 1948 (L111/11.06.1948) vizând întreprinderile industriale, bancare, de asigurări, miniere și de transporturi, È™i prin Decretul 92 din 12.04.1950 vizând nationalizarea unor imobile ale fostilor industriasi, fostilor bancheri, fostilor mari comercianti și celorlalte elemente ale marii burghezii, imobile...Contele de Saint Germain de Saint Germainsaintgermain66@yahoo.comAdministratorContele de Saint Germain
Comentarii prin Facebook:
Îmi pare rău conte tînăra genereție habar nu are ce a însemnat comunismul, părțile rele È™i cele bune, de aceea auzim un anticomunism primitiv specific unora care nu È™tiu mai nimic despre el, mai rău profitori neruÈ™inați ai regimului de genul amatorului de eclere dau lecții de anticomunism, penibil, partea cea mai rea a comunismului a fost lipsa de libertăți si teroarea, ambele atenuate pe vremea lui CeauÈ™escu, politica economică bezmetică făcută de doi analfabeți (CeauÈ™eÈ™tii), impactul extrem de negativ al proprietății publice È™i al absenței concurenței, industrializarea pe model stalinist, risipa enormă de resurse (3/4), părțile bune au fost reprezentate de statul social: educația, sănătatea,cultura s-au bucurat de atenție È™i de sprijinul statului, am ieÈ™it din comunism profund traumatizați dar È™i vulnerabili la hoția È™i corupția generalizată, care au distrus o mare parte a industriei È™i agriculturii, PCR a dispărut intr-o zi dar securismul s-a perpetuat È™i azi auzim pe tefeliÈ™ti ridicând osanale instituțiilor de forță, de tip securistic, tânara generație netrecând prin comunism e uÈ™or de manipulat, e aproape complet deznaționalizată, nu È™tie care sunt valorile naționale, aproape nimic despre istorie È™i nu mai simte patriotismul, internaționalismul a învins, nu cel proletar ci acela globalist!!!
„Pur È™i simplu, nu se poate!”
B’as pas , coniță, b’as pa! Distih adus din alte vremuri si spus in copilria-mi de Mutata in Ceea Lume maica-mea, fiica de burghez nationalizat ( N’st pas, Mariță?B’as pas , coniță, b’as pa!)
Se poate pt ca 1) mignionii pokemoni nu gandesc; 2) chiar daca ar vrea, nu ar avea cu ce, au ugerul de camila virtuala pe cap, ca adevaratii mancurti 3) Nu sunt antrenati4) Nu sunt informati din alter-media 5)Nu sunt informati ptca nu DORESC sa fie informati.Le PLACE in MATRIX. Il IUBESC pe Marele Frate!
P.S. Fundamentalistii ortodocsi vorbeau de cipuri si numarul/pecetea diavolului.Terminalul Iphone ce o fi???
Cit de departe e ambitia acestor indivizi, si tineri si mai putin tineri, de conceptele de drepturi ale omului/constitutionale, de libertate in fond, in aceasta bucurie bolnavicioasa si inepta de a ajunge la „anticoruptie” incalcind drepturile omului? V-am mai pomenit cuvintele judecatorului de Curte Suprema Louis Brandeis. In Olmstead vs US ia in considerare amendamentele 4 si 5 ale Constitutiei Americane referitor la protectia vietii private – acestea corespund, acum, caci judecata respectiva s-a facut in 1927 – 28, articolului 8 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului, dreptul la viata privata, cel care e incalcat in Romania si prin aceasta zburdalnicie in ascultari si in cazul SIPA.
In acest caz, Brandeis spune: mai mult de 210 de pagini din cele 306 ale rechizitoriului se bazeaza pe interceptari, nu exista nicio alta dovada in afara de acestea. (suna extrem de actual pentru Romania anilor 2017, nu?) Era timpul prohibitiei, ati spune ca orice mijloc ar fi trebuit folosit ca sa se puna in inchisoare un Al Capone si miile de escroci si corupti care profitau. La acel timp cei implicati au fost condamnati, considerindu-se ca amendamentul 4 se refera doar la perchezitii si hirtii, scrisori, documente. Brandeis a fost impotriva (dissent) in completul de judecata…. Putini ani mai tirziu Parlamentul American da legea Comunicatiilor prin care ascultarile facute ilegal/nejustificat la singe sunt considerate CRIMA FEDERALA, un nivel extrem de grav de infractiune, acesta este impactul opiniei separate a lui Louis Brandeis. (la noi e prilej de sarbatoare nationala a amatorilor de birfa nu crima majora). Repet anul, 1927 – 1928, ca sa va dati seama ca mintea tfl de acum, ca si a procurorilor si judecatorilor complici in a „legaliza” incalcarea unui drept fundamental, este ceva ce in alte tari real democratice e la capitolul greselile judiciare de acum nouazeci de ani discutate si rasdiscutate, clasice, din care s-a invatat ceva si au fost rectificate, folosite deja ca jurisprudenta in sute si sute de procese ulterior. La noi e timpul „anticoruptiei”, anticoruptia e telul major – justifica orice, sau e pur si simplu un alibi pentru ca un deep state abuziv sa-si faca meandrele si sa-si afirme o putere de-a dreptul criminala? Pruna doar a exprimat o practica larg acceptata, ceva acceptat ca „normal”, caci nu a iritat decit pe putini si s-au gasit destui sa o sustina. Totusi, cind vorbesti de peste 100.000 de interceptari (aprobate cu ce justificare?) si o arhiva SIPA a carei existenta in sine e o oroare… e extrem de grav, extrem de departe de democratie si stat de drept, inclusiv istoric, caci, scuze ca o repet, spusele unui Brandeis sunt vechi de 90 de ani, legea data in urma spuselor sale e din 1934. E grava si sustinerea obtinuta de la tefeleii de orice virsta, cu atit mai mult pentru cei care in ’89 trecusera deja macar din auzite prin abuzul securist. Inseamna ca s-a cultivat, intens, un dispret major fata de oameni si drepturile lor in ultimii 27 de ani: traim in continuarea statului securist si nu in stat de drept, nu in democratie…. cu acceptul galagios al atitor analfabeti democratic.
In finalul opiniei sale, Brandeis spune ceva ramas sapat in constiinte si gindire juridica: efectele unei gindiri de tipul scopul scuza mijloacele in justitie inseamna distrugerea unui stat, anarhie, legea bunului plac. As spune ca in Romania, vazind ca nici vorba nici de anticoruptie reala, nici de dreptate, nici de libertate, cu toate consecintele sale, un haos al abuzului, al bunului plac, Brandeis are dreptate absolut. Dar, daca tefeleii considera ca acesta e drumul spre stat de drept…hmmm, ce sa zic, vorba amicului meu devenit tefelist, cineva care gindeste ca mine e criminal, doreste distrugerea viitorului Romaniei (cum spune Viktor Frankl, intr-o lume anormala anormalul e normal si normalul e perceput ca primejdie). Mai bine stau dracului in prostia asta de democratie in care am invatat despre drepturile omului si respectarea lor si-mi tin gura, sa nu deranjez…
( Brandeis: ” Decenta, siguranta si libertatea deopotriva cer ca oficialii statului (magistratii si ofiterii care ancheteaza , fac rechizitoriul, judeca) sa fie supusi acelorlasi reguli de conduita cerute de la cetateanul obisnuit. Intr-un stat de drept existenta insasi a statului este in pericol daca legea nu este respectata de acestia cu mare atentie. Statul este profesorul omniprezent. La bine sau la rau formeaza atitudinea omului obisnuit prin propriul exemplu. Crima este contagioasa. Daca Statul incalca legea/constitutia, stimuleaza dispretul fata de lege. invita fiecare om sa-si faca propriile legi, invita la anarhie, SA DECLARI CA IN ADMINISTRAREA LEGII PENALE SCOPUL JUSTIFICA MIJLOACELE – a declare ca Statul poate comite o crima pentru a condamna un criminal- AR ADUCE O RASPLATA CUMPLITA. In fata unei asemenea doctrine daunatoare Curtea trebuie sa se opuna cu toata puterea.”…. mda, a ajuns sa se opuna o lume care a declarat ca dreptul la viata privata e un drept fundamental, numai la noi o buna parte a populatiei considera ca e perfect justificat sa-l calci in picioare)
(pe scurt istoria cazului Olmstead vs US si consecintele acestuia http://what-when-how.com/privacy/olmstead-v-united-states-277-u-s-438-1928/ )
Quod licet Iovi non licet biz(g)o(n)ys ( subspecia usefull idi*ts)
„Intr-un stat de drept existenta insasi a statului este in pericol daca legea nu este respectata de acestia cu mare atentie”.
Elementar, Draga Watson.USA a(u) trebuit si trebuie sa supravietuiasca, Ro, nu.Deci nici o contradictie in actiune legii enuntate de dvs.
Sunt generații de jigodii proaste.
M-am uitat azi pe opera lui Epurescu È™i am descoperit… exponentul idioților utili. Sistemul se bate pe burtă când vede ce hal de cretinei umblă liberi pe plaiurile mioritice, să-i apere privilegiile.
Am mari îndoieli că o astfel de loază este 100% independentă, dar tind să cred că sistemul doar îi conferă impresia de independență È™i valoare… națională. Practic, e perfuzat profesional È™i se investeÈ™te rezonabil într-un viitor politruc al sistemului.
Semnatarul notificării Primăriei Capitalei în privința cortificării Pieței Unirii, afirma în 2014 că Antena 3 È™i Băsescu sunt în aceeaÈ™i barcă, împărțind beneficiile unui scandal interminabil. Câteva luni mai târziu Voiculescu avea să fie condamnat, iar sediile Intact… confiscate.
Și-a cerut scuze pupinbăsistul Epurescu?
El, societatea civilă din România, probabil pretinde È™i faptul că apără valorile fundamentale ale democrației. Dar e un simplu prostovan mulțumit să crape în el cât să-i crească seul.
Dacă Nicolae-George Epurescu e pe aici, îl invit să grohăie.