Scorul acestui articol
[Total: 118 voturi. Media: 5]

 

La lansarea programului IMM Invest, multă lume a crezut că acest program este creaţia lui Florin Câţu, o iniţiativă gândită de acesta pentru a sprijini, efectiv, IMM-urile în criza generată de pandemie.

Aşa s-a lăsat de înţeles, mai ales că mediul economic din România, în mare impas, începuse să dea semne de nervozitate şi trebuia dus cu zăhărelul o vreme, până se mai calmează.

Ministrul de Finanţe, cu stilul lui impertinent – bombastic – moţat (vezi şi tunsoarea sa hipiotă, cu un ciuf năpârlit peste fruntea cu o bandă) le-a explicat în mod insistent întreprinzătorilor strangulaţi de efectele opririi economiei cum va alimenta guvernul, prin intermediul minunatei sale găselniţe, conturile secătuite ale întreprinderilor mici şi mijlocii. Băncile vor acorda, cu garanţie de la Guvern, credite fără dobândă tuturor celor loviţi de criză. Va fi suficient ca aceia aflati în nevoie să depună un dosar de eligibilitate pe situl IMM Invest şi, imediat ce acest dosar va fi aprobat de guvernanţi, pentru bănci nu va fi decât o formalitate să acorde, efectiv, creditele solicitate.

Apoi au venit cifrele. După o săptămână se depuseseră 10 000 de cereri şi nu se aprobaseră nici cinci. După prima lună se depuseseră 60 000 de cereri din care băncile aprobaseră doar 582 de creditări. După încă o lună numărul de credite acordate de bănci a crescut, cum era şi de aşteptat, dar a crescut mult mai puţin şi mai lent decât nemulţumirea celor care îşi puseseră speranţa în acest program şi acum, când era vorba de fapte,  trăiau o mare dezamăgire.

Pentru că am primit şi personal dar am citit şi în presă multe mesaje pline de revoltă privitoare la ineficienţa IMM Invest, m-am documentat şi vă prezint aici câteva concluzii.

Întâi de toate am descoperit că IMM Invest nu este invenţia domnului Câţu ci este un program lansat încă din 2017 (oare cine guverna ţara atunci?) prin „OUG nr. 110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii – IMM INVEST ROMÂNIA”.

Condiţiile de eligibilitate pentru obţinerea unui credit conform OUG 110/2017 sunt menţionate la Art. 3. Printre acestea figurează şi următoarea: „… [societatea este eligibilă n.a.] atunci când nu a pierdut mai mult de jumătate din capitalul social în ultimii doi ani și mai mult de un sfert din acest capital în ultimele 12 luni, așa cum reiese din ultimele două situații financiare anuale ale societății”.

Pentru vremuri normale o astfel de condiţie poate fi de înţeles. Pentru vremuri de criză, însă, face programul guvernamental complet inficient.

Florin Câţu a păstrat-o şi pentru pandemia din 2020 pentru că îi convenea, pentru că, evident, intenţia lui reală nu a fost niciodată să ajute cu adevărat firmele rămase fără lichidităţi din cauza opririi economiei. Tot ce şi-au dorit, el şi Ludovic Orban, a fost să dea impresia că fac ceva, fără însă să-i coste mare lucru.

Marea majoritate a IMM-urilor respinse de la creditarea prin intermediul acestui program prezentat cu surle şi trâmbiţe ca un providenţial colac de salvare, au fost eliminate din cauza acestui criteriu. Se ştie că pentru un SRL capitalul social minim este de 200 lei. Asta înseamnă că dacă în 2019 societatea a ieşit pe pierdere cu 51 lei, indiferent de performanţele ei economice anterioare nu poate beneficia de marele program de sprijinire economică al lui Florin Câţu.

Este o ruşine şi o bătaie de joc la adresa întreprinzătorilor români. Aceştia trimit dosarul de solicitare la IMM Invest (Guvern), guvernul îl aprobă în marea lui generozitate, spălându-se pe mâini pentru eventualele respingeri care vor urma din partea băncilor şi oferind nemulţumirii aplicanţilor răspunsul că nu el este de vină ci băncile care au propriile lor criterii de eligibilitate pentru creditare.

Acest răspuns şi această explicaţie conţin o mare minciună. Pentru că băncile implicate în acest proiect au primit de la guvern un soft de evaluare financiară a firmelor care este obligatoriu pentru ele  şi care este mai restrictiv chiar decât propriile lor criterii.

Ca să înţelegeţi mai bine cacealmaua guvernului, modul în care el vrea să pară generos şi util fără să-şi asume niciun fel de costuri suplimentare pentru condiţiile de criză, vă dau un exemplu concret, al  unui IMM din Bucureşti a cărui situaţie mi-a fost prezentată de administratorul său. Pentru o mai uşoară înţelegere voi prezenta cifrele rotunjite.

Situaţia financiară a societăţii a fost de plus 75 000 lei în anul 2018, de minus 40 000 lei  în 2019, iar pe primele trei luni din 2020 s-a înregistrat un plus de 120 000 lei.

Societatea a solicitat, prin IMM Invest – varianta Câţu 2020, un credit pentru capital de lucru de 500 000 lei. IMM Invest a analizat cererea, a constatat indeplinirea condiţiilor de eligibilitate şi a trimis dosarul spre bancă, cu aviz favorabil.

Banca a respins cererea de creditare invocând softul de la guvern care, din cauza neîndeplinirii condiţiilor din OUG 110/2017, Art. 3, blocheză programul de creditare, nelăsându-l să meargă până la capăt.

Guvernul, când i s-a reclamat această situaţie, a dat vina pe bancă. „Nu aţi îndeplinit condiţiile impuse de bancă”.

Şi acum urmează dovada materială a minciunii conţinută în răspunsul de la guvern: IMM-ul de care vă povestesc beneficiază de la banca respectivă, încă din 2017, de un credit pentru capital de lucru în valoare de 500 000 lei. Deci banca, prelungindu-i societăţii respective acest credit şi pentru 2020, a demonstrat că, în criteriile ei, situatia financiară negativă din 2019 a societăţii nu a fost considerată una de nedepăşit.

Poate vă veţi întreba de  ce dorea acest Administrator creditul de la IMM Invest când avea, deja, un credit de la bancă de aceeaşi valoare? Vă răspund: pentru că, la nivelul lui, orice ban şi orice sprijin contează. Pentru afacerea sa, pentru cei 15 salariaţi, pentru familie. Pentru că ar fi beneficiat, în situaţia grea în care l-a împins criza, de dobanda zero şi de garanţia de stat şi ar fi simţit astfel, practic, că statul e alături de el. Că cineva îl ajută. Nu e puţin lucru când dai de greu.

Mă întreb câţi alţii or fi în situaţia lui sau chiar în situaţii şi mai dificile. Şi îmi răspund singur: mulţi, foarte mulţi. Din păcate!

Când e vorba de dat milioane de euro marilor rechini sau firmelor de casă, nimic nu-i împiedică pe guvernanţii noştri să reuşească. Când, însă, se pune problema grijii minime pentru românii de rând, entuziasmul lor scade spre zero.

Creşterea indemnizaţiilor pentru copii, majorarea pensiilor, ajutorarea reală a micului întreprinzător autohton sunt percepute de ei ca nişte poveri populiste, ca nişte pomeni pe care ar trebui să le dea din buzunarul propriu unora care nu le merită.

Programul IMM Invest  – varianta Câţu 2020 – dovedeşte din plin acest lucru. Prin limitările lui aberante, care nu ţin deloc cont nici de nevoile reale ale firmelor pe timp de criză şi nici de suferinţa românilor care, fără un minim ajutor de la cei care ar trebui să-i protejeze , nu mai au niciun orizont, acest program se legitimează cu fiecare zi drept o funestă cacealma.

https://www.conteledesaintgermain.ro/wp-content/uploads/2020/07/IMM-Invest.jpghttps://www.conteledesaintgermain.ro/wp-content/uploads/2020/07/IMM-Invest-150x148.jpgContele de Saint GermainEditorialecacealma,credite bancare,Florin Catu,IMM Invest,masuri economice in pandemie,situatie financiara  La lansarea programului IMM Invest, multă lume a crezut că acest program este creaţia lui Florin Câţu, o iniţiativă gândită de acesta pentru a sprijini, efectiv, IMM-urile în criza generată de pandemie. Aşa s-a lăsat de înţeles, mai ales că mediul economic din România, în mare impas, începuse să dea...Blog politic si polemic