Scorul acestui articol
[Total: 0 voturi. Media: 0]

Citesc astăzi în România Liberă o excelentă analiză, după alegeri, a Alinei Mungiu Pippidi (http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/sapte-falsuri-despre-alegeri-267369.html) şi un articolaş cu temă de casă primită de la PDL, pus pe hârtie de Sabina Fati (nu dau linkul pentru că nu merită).

Ce diferenţă… Pe de o parte personalitate, gândire logică nesiluită de obligaţii ori conivenţe, pe de altă parte înregimentare aproape cazonă şi sarcini seci de serviciu.

Doamna Fati continuă o puerilă tentativă lansată de strategii miopi şi cu imaginaţia blocată ai PDL-ului, aceea de a învrăjbi PSD-ul cu PNL-ul, de a încerca fisurarea USL prin ic-ul numit “zâzanie”. Vezi,  Doamne, Ponta îi pregăteşte lui Antonescu şubrezirea, prin stratagema de a-i lua din prerogative lui Băsescu.

Sunt multe lucruri la care mă face să mă gândesc această tactică debilă, amatoristică, a propaganditilor din Modrogan. Primul ar fi acela că şi acum, cu gâtul în laţ, eminenţele fostei puteri, care ar trebui să fie “cenuşii”, se prezintă tot portocalii adică frivole, orientate spre şiretlicuri de iarmaroc şi nu spre soluţii serioase.

Le dau eu două argumente ca să-şi ia gândul de la speranţa dezbinării USL în perioada apropiat următoare.

1. Liantul Traian Băsescu. Ura dar şi teama de Băsescu ale useliştilor îi vor ţine pe aceştia uniţi monolitic până la înfrângerea totală a marinarului, până la debarcarea acestuia pe o insulă pustie, de unde să nu-şi mai poată manifesta maleficitatea. Cum nimeni nu are interesul ca Băsescu să fie detronat până la parlamentare (el, la Cotroceni, reprezentând cea mai solidă soluţie de întreţinere vie a urii populare şi a motivaţiei de ieşire masivă la vot), nimeni nu-şi va permită să facă până atunci vreun gest hazardat, care să pună în pericol această maşinărie, USL,  care şi-a dovedit excepţionala eficienţă cu ocazia localelor.

2.Frecventabilitatea PNL. Chiar şi după ce Traian Băsescu va fi deposedat de putere, PSD nu îşi va face o prioritate din despărţirea de PNL ori din trecerea acestuia la remorcă. Motivul este unul cât se poate de practic: beneficiul de imagine şi de stabilitate pe care PNL i-l asigură. Mai devreme sau mai târziu PDL se va reforma. Băsescu va trece în istoria coşmarescă, Udrea, Anastase, Videanu, Oltean vor fi expulzaţi într-o zonă nefrecventabilă şi o nouă generaţie de politicieni va încerca să construiască ceva credibil, în golul lăsat de aceştia.  Vor renaşte sloganele anticomuniste şi ofertele de construire a unei drepte autentice lansate către PNL. PNL va fi dezirabil pentru acest tip de proiect şi va avea oricând la dispoziţie o astfel de opţiune în caz că PSD-ul va manifesta tendinţe autoritariste. Oare de dragul unui surplus de putere liderii pesedişti vor risca să reînvie ostilitatea populară la adresa lor, să redevină în conştiinţa românilor neocomuniştii lui Iliescu şi Năstase? Greu de crezut!

Mă întreb până unde va merge, totuşi, complacerea în superficialitate şi teama de a lua taurul de coarne a decidenţilor din PDL? Va fi cazul să moară ca să poată, apoi, renaşte?

Contele de Saint GermainEditorialeAlina Mungiu Pippidi,Anastase,Antonescu,Basescu,Iliescu,Nastase,Oltean,PDL,Ponta,Romania Libera,Sabina Fati,Udrea,USL,VideanuCitesc astăzi în România Liberă o excelentă analiză, după alegeri, a Alinei Mungiu Pippidi (http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/sapte-falsuri-despre-alegeri-267369.html) şi un articolaş cu temă de casă primită de la PDL, pus pe hârtie de Sabina Fati (nu dau linkul pentru că nu merită). Ce diferenţă… Pe de o parte personalitate, gândire logică nesiluită de...Blog politic si polemic