Guvernul ca un atlet: sprinteur sau maratonist?

Orice guvern nou instalat, in orice ţară, se confruntă în primele luni ale funcţionării sale cu o turbulenţă cauzată de 3 forţe majore, în general neconvergente: presiunea venită din interior (partidul / alianţa ce-i asigură susţinerea), presiunea transmisă de opoziţie şi presiunea problemelor  critice ale ţării. (more…)
continuare...

Aventurierul Sebastian Lăzăroiu şi scenariile sale halucinogene

Sebastian Lăzăroiu este sociolog. Se închipuie, totodată, şi un teoretician al păstrării, fără îndreptăţire, a puterii. Din acest motiv  caută neobosit Lăpuşneni (“Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreau!”), pe care să-i convingă că el deţine soluţia salvatoare atunci când salvarea pare a fi utopică.  Prin astfel de disperaţi ajunge să experimenteze fantezii dictatoriale, de  conducere  în condiţii de  ilegitimitate a unui popor amorţit. (more…)
continuare...

Exorcism şi zvârcoliri

În calitatea sa de funcţionar public, vicepreşedinte la Institutul Cultural Român, Mircea Mihăieş ar fi trebuit să se ocupe de cultură şi nu de politică. Cum însă ceea ce îl recomandă pentru cultură este doar o uriaşă impostură, domnia sa putându-se lăuda cel mult cu mutilarea limbii române (fapt pe care l-am  exemplificat în repetate rânduri), a ales politica. (more…)
continuare...

Politică externă şi diplomaţie (2)

Au trecut mai mult de 10 ani de când de politica externă a României se ocupă un singur om. Şi se ocupă pornind de la o premisă fundamental  greşită: că politica externă se poate face ca şi politica internă: pe bază de bătut cu pumnul în masă, de persiflat oponenţii, de mutat pionii cu dosare dintr-o parte în alta a rezervaţiilor parlamentare,  de vândut minciuni ambalate frumos pe post de adevăruri solide. (more…)
continuare...
12