Umilit pe dracu!
Însușirea de a resimți umilința este precum însușirea de a avea ureche muzicală. Nu toți oamenii o primesc la naștere. În plus, când nu o ai se observă imediat. Că nu e om să nu fi fost supus jignirii măcar o dată, așa cum nu e om să nu fi fredonat o melodie, făcându-i pe alții, în anumite cazuri, să-și astupe urechile.
Vulnerabilitatea la umilință presupune delicatețe sufletească, Â un prag al demnității individuale peste care, dacă permiți să se treacă, prima daună constatată este chiar avarierea relației tale cu tine.
Vi se pare, cumva, că Traian Băsescu se află într-un dureros conflict cu sine? Â Că a suferit o fragmentare de personalitate prin care să se fi separat în el binele de rău, prin care latura sa de frecvență joasă să fie atenționată din când în când, chiar timid, de vibrațiile înalte ale unor precepte morale?
Acest personaj, turnat de natură într-o matrice de prădător, este victima propriei predestinări. El nu e capabil de armonie ci doar de discordie. Â El nu știe a construi ci doar a distruge. El nu are sentimente ci doar instincte. Și tocmai aceste handicapuri, de care este conștient, Â îl împing uneori spre improvizații de melodramă. Ba plânge, ba se declară umilit.
Umilit pe dracu”™!
Cum să crezi așa ceva unei vietăți care, pentru a simula o sensibilitate ce nu există, jelește în versuri la căpătâiul mamei moarte când aceasta este cât se poate de vie și sănătoasă?
Cum să crezi așa ceva unei brute care lovește peste față un copil („poate a spus ceva urât copilul, poate a jignit pe cineva””¦)  iar apoi se ascunde, ca un șobolan încolțit, în spatele pixelului albastru?
Cum să crezi așa ceva unui protector de hoți și lichele (Anastase, Oprea, „¦) care, în schimb, jignește cu voluptate oameni respectabili (Regele Mihai, doctorul Arafat)?
Tot ce întreprinde această minte în derivă este efect de cocteil cu alcool și barbiturice.
Iese din politică a doua zi după ce i se termină mandatul? Â Sigur că da. Exact cum a demisionat în secunda următoare suspendarii de catre parlament.
Unii mă acuză că sunt obsedat de Băsescu. Au dreptate. Eu cred că puterea actuală nu este un monstru policefal ci doar un alt fel de gorgonă, o caracatiță, e drept, monstruoasă, dar cu un singur cap. De aceea îmi place mitul lui Perseu.
https://www.conteledesaintgermain.ro/umilit-pe-dracu/12-03-2012Editorialecaracatita,doctorul Arafat,Gabriel Oprea,meduza,Perseu,regele Mihai,Roberta Anastase,Traian Basescu,umilitÎnsușirea de a resimți umilința este precum însușirea de a avea ureche muzicală. Nu toți oamenii o primesc la naștere. În plus, când nu o ai se observă imediat. Că nu e om să nu fi fost supus jignirii măcar o dată, așa cum nu e om să nu...Contele de Saint Germain de Saint Germainsaintgermain66@yahoo.comAdministratorContele de Saint Germain
Comentarii prin Facebook:
Sunt de acord într-o măsură cu Lucifer, cred È™i eu că ceea ce se întâmplă acum este oglinda celor mai adânci È™i negre cotloane din propriile noastre suflete, că ne uităm la maxima noastră urâciune È™i răutate. Dar mai cred că am fi ajuns oricum aici, căci aÈ™a e cunoaÈ™terea, îți arată È™i pericolele.
Mai cred că sâmburele discriminării È™i al abuzului stă È™i (sau mai ales) în ideea de „želită” È™i mai cred că un lider ar putea să fie mai circumspect cu ea dacă a învățat lecția lui Băsescu (pariez că È™i el se consideră exponentul unei elite, la fel ca toți pedeliÈ™tii). Mai cred că visul meu, oricât de frumos, e incomplet fără visul tău È™i al celorlalți de lângă mine È™i că a le face loc È™i lor nu înseamnă renunțare, ci conÈ™tientizarea propriilor mele nevoi de a fi parte. Cine îÈ™i aminteÈ™te ultimul vis frumos pe care l-a avut îÈ™i aminteÈ™te È™i senzația de frustrare că din visul lui lipsesc bucăți întregi. Acelea ar putea fi la alții, căci nu există doar un singur om capabil să viseze frumos.
În altă ordine, de idei, felicitări pentru ideea de a candida la Primăria Capitalei, Domnule Profesor!
@prepeleac:Domnule Prepeleac(sic!),nu ne spui și nouă cine este dl.profesor candidat la primărie?Eventual,e-mail:lucifera426@yahoo.com
Chiar dacă voi deranja pe mulți(și voi lua muuulte voturi negative…),trebuie să repet una din tezele mele favorite și anumne că băSSecu este rezultatul „stării negative” a sufletului românesc.Într-o majoritate de peste 80%,sufletul românesc contemporan gândește negativ,este cuprins de furie și ură contra tuturor.A fost o bagatelă pentru o „canalie perfectă” ca băSSecu să speculeze starea populației și să se cocoațe în jilțul puterii.NU băSSecu este problema ci noi înșine!Așa că IUBIÅ¢I-L PE baSSecu!El este ceea ce sufletele voastre au vrut și au ales.Popor de idioți proști,leneși și plini de ură ce sunteți.Aveți ceea ce meritați!
Și,ca să îndulcesc cele scrise mai sus,voi da un top al personalităților pozitive dar care,vai,nu au reușit să atragă iubirea poporului:
-Regele Mihai
-Corneliu Coposu
-Emil Constantinescu
-Călin Popescu Tăriceanu
-Dinu Giurescu
-Dan Puric
Poporul a vrut altceva,după mintea și sufletul lui.Minte și suflet sfâșiate între nostalgia după comunism și frica de securism.Și,ca în sintagma călăului și victimei,poporul și-a ales proprii torționari…
Adica simpatizantii lui Basescu ar fi plini de ura? Nici vorba. Sunt sedusi, bietii – si cine-i poate condamna? – de aparenta de autoritate, de putere incaputa pe maini potrivite, de detinere a controlului. Basescu si ai lui reusesc sa mentina impresia asta chiar si cand realitatile ii contrazic. Innebunitor, ca o vraja. Ce ar rupe vraja? Supercompetenta si superseriozitatea unui adversar al lor. Da-i poporului the real thing. Il va recunoaste si il va vota masiv. Pana apare, pana cand cineva – grup sau persoana – nu se hotaraste sa munceasca pe branci ca sa convinga, suntem condamnati sa ramanem cu astia.
Peste cateva luni vor fi alegeri locale. Oameni fara o legatura directa sau formala cu Traian Basescu pot fi votati de alegatori, refacandu-i puterea. Nu Traian Basescu este miza bataliei urmatoare, ci oamenii lui, baza piramidei lui de putere. A distrage atentia de la esalonul puterii care intre primul in lupta nu e intelept. De fapt, asta e si scopul circului media in mijlocul caruia se afla MRU si TB: sa distraga atentia de la adevaratul izvor al puterii actuale: cumpararea potentatilor locali.
Nu vreau sa-l judec sau sa-l cunosc mai bine pe presedinte. In primul rand e greu, este un maestru al disimularii si ambuscadei. In al doilea rand, dincolo de orice dubiu, o vizita in constientul sau subconstientul actualului presedinte e o vizita in tunelul groazei. Chiar nu simt nevoia, imi ajunge viata de zi cu zi!
Omul asta, Traian Basescu, a introdus in politica romaneasca mojicia, cinismul feroce si violenta. Cei care l-au votat dupa ce l-au vazut cum e trebuie atentionati ca sunt defecti sau anesteziati. Ca nu e normal sa accepte un astfel de conducator si pe nici un aliat al lui, oricat de indepartat, pentru simplul motiv ca cine se aseamana, se aduna.
Ok, nu are demnitate, ca asta ar fi apanajul unui personaj pozitiv. Are insa, mandrie, o mandrie de bruta care se simte umilita cand nu poate riposta asa cum ar vrea. Din punctul asta de vedere cred in sinceritatea afirmatiei lui si ma pune in garda. Putem crede bruta pe cuvant cand se plange ca a fost deseori stransa in chingi de functie. Ca nu s-a manifestat cum ar fi vrut. Apropo, ce pacat ca episodul cu avocatul pocnit nu a mai fost elucidat in veci…
De acord cu tot restul. De data asta Cotidianul s-a grabit si n-a luat ce e mai bun. (Chiar daca n-am stat sa vad ce a luat de fapt.)
Si eu sunt obsedata de Basescu si-mi port cu mandrie titlul de la inceputul lui 2005 fix.
Ai sesizat o nuanta valabila. Doar ca, eu cred, umilinta este in pandant cu demnitatea. Cu mandria ar putea fi orgoliulranit.
Asa e. A ales cuvintele apte sa atinga o coarda sensibila si sa il victimizeze mai bine.