Traian Băsescu a pierdut iniţiativa
Conduce cu adevărat cel care impune agenda. Acest principiu l-a ajutat pe Traian Băsescu să iasă victorios în numeroase lupte politice aparent pierdute. Adversarul e ţinut in zona previzibilului, e constrâns să reacţioneze la o temă propusă din afară în loc de a crea el teme, de a surprinde.
Din multe încurcături s-a salvat, astfel, Traian Băsescu: preluând, într-un mod paralizant mai ales prin tupeu, iniţiativa. Nu e puţin lucru, şi deloc la îndemâna unei minţi morale, să te declari eliberatorul justiţiei, chiar protectorul ei, când eşti pus la zid de un întreg popor tocmai pentru subordonarea ei propriilor interese. Meschine, de altfel. La acest tertip a apelat Traian Băsescu după a doua suspendare; şi la diversiunea prezentării evenimentelor drept o lovitură de stat. Gogoriţa nu ar fi trăit prin ea însăşi dacă, la fel de promiscui moral, nişte lideri zonali (în fond oameni, şi ei, ajunşi acolo tocmai pentru talentul de a părea altceva decât sunt) nu s-ar fi raliat convenabilei (pentru cauza lor) diversiuni.
De la o vreme, însă, observăm o modificare simptomatică: Traian Băsescu e constrâns, implacabil şi fără alternative, să devină din activ reactiv. Altfel spus a pierdut iniţiativa. Şi asta, cum o demonstrează toate apariţiile publice din ultima vreme, îl disperă.
Ofensiva, pe plan extern, a lui Victor Ponta, e indiscutabilă. Ce face TB? Reacţionează, încercând să o nege, să o ridiculizeze. Cu ce efect? Acela al penibilului total, mai ales după succesul summitului cu China.
Ofensiva pe plan intern a lui Ponta devine sufocantă. Marile scandaluri legate de moşia de la Nana şi de împrumutul de la CEC. Iniţierea unor comisii parlamentare de anchetă. Perspective dezastruoase pentru imaginea (câtă mai e) a primului demnitar al României. Ce face TB? Reacţionează ca un şuţ prins cu grebla la raclat buzunare, folosind tribuna cu stemă şi tricolor pentru a lansa valuri de ceaţă de camuflaj, pentru a redefini binele şi răul în funcţie de pauperul său caracter.
Şi, peste toate acestea, timpul. Care nu poate fi oprit, oricât de mult şi-ar stoarce creierii să-i ancraseze rotiţele holograficul Sebastian Lăzăroiu, acest Fraţii Grimm al Albei ca Zăpada avortată de uterul Cotrocenilor. Implacabilul tic-tac. Pe cine să mai şantajeze,ce prezidenţiale să mai fure, asupra cui să mai asmută DNA-ul?
Un Robespierre la crepuscul – astfel se vede pe sine, cu lacrimi în ochi, pe ultima turnantă a “revoluţiei” sale cosmice, Traian Băsescu. Un viitor descăpăţânat, după ce, cu încăpăţânare, a descăpăţânat atâţia trecuţi şi prezenţi. Tot ce mai speră este să preia din nou iniţiativa, pentru final. Să-şi ţină capul pe eşafod, din laterale, precum toartele unei amfore, iar atunci când ghilotina răsplăţii va cădea să şi-l pună cu grăbire la loc iar Lăzăroiu să facă un descântec, să i-l sudeze.
Nesemnarea memorandumului cu FMI, neacceptarea bugetului, sunt tentative disperate, spasmodice, de a regăsi iniţiativa pierdută. De a mai conduce, măcar câţiva paşi, jocul. Şi nu oricum ci în forţă. Cu zmucituri, cu chiuituri, cu piruete ameţitoare, cu călcări pe bombeuri. Să vadă românu’ cine e jupânu’!
Nu i-a căzut deloc bine când Ponta, după votul bugetului în Palament, i-a făcut, chipurile, o concesie, cerându-i o întrevedere pentru ultime negocieri. Din nou i s-a luat prim – planul, din nou s-a trezit el, ditamai preşedintele, înscris la exerciţii impuse. Să refuze întrevederea nu putea, să accepte bugetul nu putea. Ponta a punctat la maturitate, la responsabilitate, la subordonarea propriului orgoliu interesului naţional. În timp ce el, Băsescu, şi-a consolidat imaginea de catâr resentimentar.
Nici ultima concesie a lui Ponta, amânarea cu trei luni a aplicării accizei la motorină, nu-l avantajează cu adevărat pe Băsescu. Aparent a obţinut o victorie dar în realitate a fost pus din nou în situaţia de a alege între două rele (pentru sine), ambele impuse de adversar.
Dacă, în faţa acestei noi concesii a premierului va accepta bugetul, încercând să dovedească şi el flexibilitate, asta va consfinţi că a fost dus de nas ca un începător, printr-o manevră străvezie, Ponta reuşind să-şi facă interesul cu costuri minime, probabil planificate chiar de la început.
Dacă nu va accepta bugetul, un val naţional (şi probabil şi internaţional) de oprobriu se va prăvăli asupra sa. Acuzele de iresponsabilitate, de visceralism, de trădare de ţară, de demenţă a fricii vor câştiga în temeinicie iar concluziile, previzibile, ale comisiilor parlamentare referitoare la afacerile sale cu pământ, vor fi primite de populaţie cu un suflu de frenezie revanşardă cu adevărat revoluţionară.
Personal cred că Traian Băsescu nu-şi va mai permite să aplice anunţata tactică de tergiversare a semnării bugetului pentru după 1 ianuarie 2014. Probabil că va întoarce bugetul la Parlament dar va renunţa să îl conteste după aceea la CCR şi, astfel, în înjurăturile parlamentarilor obligaţi să îşi întrerupă sărbătorile de iarnă din cauza voluptăţii lui de a şicana, ne va binecuvânta cu un buget semnat în ajunul Anului Nou.
Aş mai puncta un aspect ce devoalează ravagiile psiho – morale pe care izolarea, pierderea galopantă de putere şi criza de timp le provoacă asupra comportamentului lui Traian Băsescu: graba cu care încearcă să se agaţe de fiecare pai pe care, cu premeditare sau din neglijenţă, adversarii politici i-l lasă prin preajmă. Am pomenit deja precipitarea cu care a acceptat întâlnirea propusă de Ponta pe tema bugetului. Pentru o clipă s-a simţit din nou băgat în seamă. Ce dacă, după aceea, a ieşit mai prost decât înainte. Clipa de iluzie era importantă. Iluzia că ar mai conta. La fel ieri, după anunţul lui Ponta de a renunţa, parţial, la acciza pe carburanţi. Nu a răbdat să treacă ora fără a-şi exterioriza, fără a-şi împărtăşi cu slugile ce stau cu bagajele dezertării la uşă, înşelătorul triumf. “Ponta a cedat”. “Premierul profund corupt poate fi invitat la o negociere”. “El, marele preşedinte, apărătorul intransigent (şi, de altfel, unic) al teşcherelei naţionale, este din nou pe poziţii. Pe poziţiile de forţă ale politicii înalte”.
Vă întreb, retoric, fireşte: omul ăsta nu se îngrozeşte când rămâne singur cu sine?
Comentarii prin Facebook:
„Conflictul de interese pentru membrii parlamentului urmează să fie dezincriminat prin amendamente la Codul Penal aflate pe ordinea de zi a şedintei de plen. Senatorii şi deputații nu vor mai fi subiecți ai infracțiunii respective şi nici nu vor mai putea fi verificați din aceasta perspectivă de ANI sau alte unități de parchet. Istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat în aer în cazul a 25 de senatori şi deputaţi. Se va crea o super-imunitate. Este o iniţiativă care dacă va fi adoptată, dă o lovitură grea statului de drept, afectând iremediabil credibilitatea României ca stat membru al Uniunii Europene şi NATO,” spunea preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate Horia Georgescu, referindu-se la amendamentele introduse de parlamentarii din Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor la Codul Penal,în 10 decembrie 2013, care îi scot din categoria funcţionarilor publici pe președintele ţării, pe parlamentari şi profesiile liberale. Ascultându-i discursul, am putea crede că Georgescu este un fel de arhanghel al dreptății care retează cu sabia ANI capetele corupției în rândul demnitarilor. Recent, printr-o sesizare adresată Consiliului Național de Integritate și conducerii Senatului României, de senatorii Valer Marian și Sorin Roșca Stănescu prezintă cu lux de amănunte starea de incompatibilitate a zânei bune de la ANI care ne scapă de corupți.
In momentul aparitiei acestui editorial al Contelui nu iesise pe piata scandalul cu amnistierea si cel cu modificarea Codului Penal…Acesta din urma a fost impins f.discret pe ordinea de zi a Parlamentului de catre ” Nea Vali ” supranumit si Zgonea in anumite momente mai oficiale.Sigur ca in acel moment lui Nosferatu puteai sa-i arunci prosopul si nu s-ar fi suparat nimeni.Era adanc bagat in corzi si scheuna prieteneste spre Ponta doar doar si-o mai aminti de acel pact de coabitare si-o va lasa mai mopale.Mai mult de atat nu putea sa faca,de “initiative” chiar nu se punea problema……Dar PSD nu si-a calculat bine pasii in acea zi ca sa ma exprim elegant….N-a asteptat suficient,i-au subestimat grav capacitatea de repliere iar inevitabilul s-a produs…Cum sa-i dai lui Basescu teme cu si despre protejarea parlamentarilor de controlul ANI si DNA ? Indiferent in ce context si cat de justificat ar putea fi in realitate ?!? Cand il aveai in mana !!! Cand era atat de disperat,confuz,incoerent ! Sigur ca propaganda basista atat a asteptat,a dat semnalul si l-au scos din starea de KO in care se gasea,l-au resetat…a inviat Cucu ‘ !!!!!
Conte, nu crezi că ar fi timpul ca măcar un articol, unul singur, şi măcar acum, să fie dedicat acestui Parlament profund corupt, ce are o singură preocupare, aceea de a-şi da legi cu dedicaţie pentru a-şi apăra corupţia şi hoţia?!
Cred că acel unic articol ar fi mai important acum decât cel de-al 579-lea articol despre acelaşi etern Băsescu!!
Este incredibil cum continuaţi să fugiţi steril după un lup singuratic când 500 de hiene stau să vă sfâşie!
Imi pare rau ca trebuie sa sparg bula in care sunteti cu totii – daca nu are sens in limba romana e pentru ca provine din engleza (burst your bubble). De ce? Pentru ca
1. In orice tara din lume, la nivel inalt, exista hotie, coruptie si indiferenta fata de cetatean;
2. Ce va face Basescu cu bugetul / Cum a luat credit Ioana de la CEC / etc etc sunt niste subiecte pur STUPIDE. E neinteresant pentru 99% din cetatenii acestei tari. Va consolati cu gandul ca aveti initiativa, ca nu tineti gura inchisa, ca…va consolidati principiile morale…ca nu stati pasivi in fata unor ASEMENEA MARSAVII… Aiurea! Va “potoliti” plictiseala, plictisindu-ne pe noi, cei 99% !
Si va rog sa nu-mi dati raspunsul standard cu “te-am primit in casa mea” / “esti binevenit sa nu citesti daca te plictisim” / etc… Pentru ca imi face placere sa citesc datorita stilului abordat, limbajului elevat, figurilor de stil si comparatiilor frumoase pe care le faceti. Subiectele insa… zau, exista lucruri mai bune de facut cu viata… Si nu neaparat mai bune, exista lucruri care chiar au o contributie, care chiar ajuta pe cineva… Dar daca acest blog este doar pentru oblojirea orgoliului propriu, poate ca imi racesc degetele de pomana.
3. Ambele tabere sunt rele, corupte si nu merita sa se discute despre ele. Aveti impresia ca se intampla ceva? Aveti impresia ca fura mai putin? Cum asa? Nici unii nici altii nu se sperie de ce ar putea sa scrie “Contele” pe blogul sau! Nu se sperie nici de ce apare la televizor… Ce aveti? De ce va pierdeti timpul?
Din nou, in cazul in care aveti deja in varful degetelor raspunsul standard “dintre doua rele trebuie sa alegem raul mai mic” si “asta cu USL si PDL aceeasi mizerie este propaganda basista”, vreau sa va anticipez: Intr-adevar, sunt doua “rele” – unul mai mic si altul mai mare. Dar, precum legea conservarii energiei (unde energina potentiala se transforma in energie chinetica), nepierzandu-se niciodata, la fel este si cu FURTUL si cu NESIMTIREA si cu AROGANTA politicienilor nostri. Asadar, chiar daca va consolati cu gandul ca momentan raul cel mai mare este Basescu, sper ca sunteti (toti) constienti ca e doar o chestiune de timp. Energia lui se va transforma in energia urmatorului in acea postura. Si tot asa.
Cunosc oameni care l-au votat pe Iliescu cu doua maini la primele alegeri (altii erau raul cel mare), care apoi l-au injurat si l-au votat pe Constantinescu (Iliescu devenise raul cel mare), pentru ca ulterior sa-l voteze din nou (ca nu cumva sa iasa raul cel mare – Vadim), iar apoi, la doar patru ani distanta, sa-l voteze cu 5 maini pe Basescu (pentru ca raul cel mare era Nastase). Acum, Nastase a devenit din raul cel mai mare – martir – si suntem in situatia cand raul cel mare este Basescu. Dar peste cativa ani?
Deci hai sa profitati de talentul dumneavoastra intr-un mod mai ingenios.. E pacat. E pacat nu aveti vizibilitate foarte mare pe aceasta nisa aleasa. E pacat ca in loc sa va vedem fata la televizor unde sa dezbateti probleme cu adevarat de interes pentru populatia Romaniei (idei de afaceri, locuri de vacanta, meciul intrerupt de la Istanbul, etc..) sau sa scrieti intr-un cotidian de mare tiraj editoriale cu talc (nu pudra), dumneavoastra faceti asta.
…cu dezamagire,
Crudul adevar.
Ai dracului bashisti, cum isi baga ei nasul peste tot si critica constructiv! “Vai, ce frumosi si destepti sunteti! Lasati-l in pace pe ba$$escu, el va pleca, sunt atatea subiecte mult mai importante decat el!” De ce nu criticati si Trompeta Guvernatorului, evz? Duduie uzina de manipulari de la Cotroceni! hehehe! Garfield, motanu de pe acoperis. ☺
Asa si? Inteleg ca te ai fost dintre aia multii care au stat acasa la referendumul de demitere. Ai votat USL in iarna? Daca nu, taci si nu te baga in ciorba, ca noi astai suntem din majoritatea care a dat USL 70% in Parlament. Pana om vedea ce va fi peste cativa ani sau peste o suta, noi avem acum ceva de rezolvat cu basexu si basistii, care-s raul cel mai mare si de care vrem sa scapam musai.
De ce-i dai indicatii pretioase Contelui si de ce ti-ar da atentie Serenissimul? Ramai cu aia 99, 199 sau 1199% si lasa-ne-n ura noastra pe noi astia care uram din adancul rarunchilor tot ce inseamna basism, ANI, MCV si alte instrumente de razbunare basista.
Nu stiu daca basexu a preluat initiativa dupa iesirea din seara asta, dar stiu ca ii trebura mainile tot mai tare si scapa toate initiativele pe care le preia. De la matrafoxare, probabil. In ce priveste amnistia, ma doare-n basca: cata vreme udrea, blejnarii si restul javrelor portocaleze sunt protejati, mi se pare absolut normal sa fie protejati si uselistii cu probleme, mai ales ca majoritatea sunt victimele politiei politice basiste. Cand oi vedea-o pe amanta basoldindu-se in celula, mai vorbim de independenta justitiei. Tot ce face rau DNA si ANI ma bucura nespus. Sincer, as vrea sa se duca naibii institutiile astea pretoriene ale basismului macovist si ale agentilor care tin Ro captiva intereselor europopulare. Fac ceva pe el de MCV si pe Schengenul lor, am vazut eu ce interese au porcii astia care nu vor sa ne primeasca acolo. Saracii, tremura de spaima ca le luam locurile de munca, ce sa spun.
Felicitari Parlamentului si mai ales liberalilor pentru suntarea porcariei de lege a minelor.
Basescu se afla la ultimul an(us) la Cotroceni. Cel mai greu si mai puturos dealtfel. Prizonier al propriilor defecte si actiuni, Basescu e incapabil sa se elibereze de functia devenita o povara greu de indurat/suportat cu scadenta sa iminenta. A devenit insa o povara pentru natiune si asta il doare cu adevarat. Stie ca e privit ca o boala de care nu poti scapa decat la termen, gen raie. Este un cui al lui Pepelea care ne iroseste in mod initil un an din destinul nostru de popor nefericit. Cu el totul merge mai prost, fara el totul (ar avea sansa) mege mai bine!
“Dacă nu va accepta bugetul, un val naţional (şi probabil şi internaţional) de oprobriu se va prăvăli asupra sa. Acuzele de iresponsabilitate, de visceralism, de trădare de ţară, de demenţă a fricii vor câştiga în temeinicie iar concluziile, previzibile, ale comisiilor parlamentare referitoare la afacerile sale cu pământ, vor fi primite de populaţie cu un suflu de frenezie revanşardă cu adevărat revoluţionară.”
Desigur, draga conte, parca vad multimile frenetic-revansarde luand cu asalt citadela dictatorului : “Noi vrem buget , noi vrem buget ! ”
Conte, ne cunoastem de destula vreme pentru a-mi putea refuza beneficiul sinceritatii. Nu te-am periat niciodata precum majoritatea tucalarilor de profesie de care te-ai inconjurat aici, dar ti-am apreciat oarecum scriitura si o anume amprenta stilistica inconfundabila.Asta desi mi se pare greu de inteles cum un tip inteligent poate fi atat de cumplit de schematic, previzibil, sablonard si unilateral. Trec rar pe la castelul dtale, uite ca am facut-o azi si nu ma pot abtine sa nu-ti zic doua vorbe.
Conte, autismul nu poate fi distractiv, nici atragator, chiar si invaluit in chichite de stil baroc, usor prolix pe alocuri.Nu stiu daca este disperare, sau pierderea rabdarii, sau neputinta, sau orice altceva, dar impresia pe care mi-o lasi cu astfel de texte este cea a unui rece, geros chiar, autism.In timp ce puterea actuala executa tot felul de potlogarii mai mult sau putin pernicioase, superimunitati,gratieri,amnistii,toate clocite la ceas de noapte,ca ultimii infractori, sa vii sa glosezi stupid despre pierderea initiativei de catre Basescu…scuze, asta-i autism calificat ! Nu intru pe fond, ca de obicei, argumentele prezentate si logica lor sunt puerile, eu m-am obisnuit sa apreciez la dta, Conte, cum spui, nu ce spui.Raman in continuare al dtale, cu voia dtale, fidel amic, dar nu coleg.De
idei.
PS Am vazut ca la 18.30 iese iar Basescu on air.Ia sa vedem impreuna daca preia sau nu initiativa ! 🙂
Draga Luc,
Mă bucur să văd că microbul te-mpinge uneori să mai priveşti printre uluci. Până la urmă, între noi doi eu sunt cel care suferă. Tu doar contempli. Ceea ce, pentru inima ta, e bine. Nu ştiu dacă şi pentru spiritul tău.
Într-adevăr, când vine vorba de Băsescu devin foarte schematic. Ca într-un joc de culori, când ai de comentat negrul absolut. Griurile, sepia, devin periferice. Când se stinge lumina nici nu mai contează fandoselile refracţiei. E vorba doar de supravieţuire magnetică. Să-ţi păstrezi sau să nu-ţi păstrezi conturul. Restul e spiritism.
Autismul de care mă suspectezi mi-ar prinde bine. Doar că, din păcate (sau din fericire?!), autist nu e cel care se implică.
Voi încălca retorica autorului din final şi voi propune un răspuns: tocmai asta face alcoolul în cazul alcoolicilor, îi ţine departe de propria lor persoană! Să nu care cumva să o cunoască şi să se îngrozească!
Ponta a cedat in cel mai nepotrivit moment.Exact atunci cand i-a cazut mai bine dusmanului.Cum si initiativa cu gratierea celor pana in 7 ani de inchisoare exact in ajunul Sarbatorilor i-a venit perfect pe săritura la fileu celui dintai borfas al tarii….Da,Basescu a renuntat la initiativa de a-si ridica singur baloane la fileu,acum se concentreaza exclusiv pe lovitură,ridicator a devenit Ponta cel care intre doua injuraturi in barbă la adresa partenerului nu uita sa-i ridice ascultator o minge. Si-au sincronizat perfect miscarile,reactiile,contrareactiile astfel incat noi sa credem ca doar ei doi contează in acest joc numit politică iar restul doar chibițează pe unde apucă.