Tândalii care ne dau lecții în cazul Bodnariu
Unii dintre ei, oameni inteligenți, de altfel. Insa cu o mare doză de colesterol în gândire. Care le obturează canalele logicii, îngreunând circulația ideilor spre soluții de succes, păstrându-i în zona aÈ™teptărilor fataliste È™i a fricii de inițiative.
Spre deosebire de alte scandaluri din ultimii ani, preponderent politice, de data asta la cazul Bodnariu au reacționat mai toate televiziunile de È™tiri care contează. Prilej cu care am putut compara atitudini È™i descifra, acolo unde este cazul, politici sectare de post, superioare dorinței de a căuta ieÈ™iri acceptabile pentru conaționalii noÈ™tri. Nu mă voi referi acum la acele posturi de televiziune recunoscute ca prelungiri ale unor instituții de forță. Ele nu au făcut altceva decât să se arate infinit de grijulii cu sensibilitățile Norvegiei, prezentând encomiastic cultura, civilizația È™i obiceiurile acestei țări. Mesajul final era că într-o comunitate cu un astfel de respect față de lege nu se pot face abuzuri ci, în cel mai nefericit caz, greÈ™eli involuntare, pornite din bune intenții È™i îndreptate, până la urmă, de justiție. AÈ™a încât îndemnul era să aÈ™teptăm cuminți verdictul autorităților de la Oslo È™i să nu mai facem atâtea valuri.
Am să mă opresc însă la câteva idei expuse în dezbaterile televizate de ieri care mi s-au părut ieÈ™ite parcă din acea mâzgă a istoriei noastre de popor vegetal, fără nerv unificator, fără mândria unei apartenențe onorabile, căreia chiar merită să i te dedici total.
Bogdan Chireac, al cărui umor blajin È™i ale cărui abordări rabinice le apreciez adeseori, s-a situat, în cazul Bodnariu, po o poziție total defetistă. Susține de zile bune că demersurile politice nu vor avea niciun efect iar invocarea tratatelor europene pe care È™i Norvegia le-a semnat reprezintă un vax; oamenii aceia sunt la ei în țară È™i nu vor permite nimănui să le sufle în suveranitate. Singurul lucru care i-ar putea sensibiliza este solidaritatea noastră din ce în ce mai puternică. Atât! Pe lângă aceste considerații bromuroase, domnul Chireac ne-a prezentat aseară È™i o mare armă pe care implacabilii protectori de copii din Norvegia ar putea-o folosi, distrugător, împotriva noastră, ca să ne închidă gura asta spurcată cu care îi criticăm atât de nedrept: sinuciderile repetate în rândul tinerilor români din orfelinate. Mie mi se pare că un astfel de argument nu va putea fi nicicând invocat de vreun norvegian în ajutorul politicilor Barnevernet deoarece ar însemna să vorbească de funie in casa spânzuratului. Tocmai ei, generatorii proeminenți de sinucideri ai Europei, să folosească acest exemplu ar fi prea de tot. Nu doar cinic dar È™i autoacuzator.
Moise Guran atacă pe alt aliniament efortul românilor de a-È™i recupera copiii răpiți în Norvegia. Observă, ceea ce am observat È™i eu cu vreo săptămână înaintea lui, că judecățile pe care societatea românească le face pe marginea cazului Bodnariu se bazează pe informații provenite dintr-o singură tabără: aceea a familiei Bodnariu. Prin urmare, concluzionează domnul Guran, până când nu vom afla È™i punctul de vedere al norvegienilor, suntem subiectivi È™i ar trebui să ne ținem gura. Aici raționamentul său se opreÈ™te È™i urmează sentința: e cazul să avem încredere în instituțiile unei țări superioară României pe toate planurile È™i, oricare va fi verdictul acestora, să-l acceptăm. Moise Guran nu observă nicio clipă anomalia faptului că opinia publică judecă È™i acționează doar pe baza punctului de vedere al unei părți deoarece cealaltă parte, într-un gest de maximă sfidare, refuză orice comunicare, cu oricine, despre acest subiect. Oare, dacă Barnevernet ar deține dovezi convingătoare în favoarea sa, nu ar fi fost normal È™i benefic să le prezinte, într-un scurt comunicat, È™i astfel să stingă orice suspiciuni, acuze, atacuri?
A fost invitat să-È™i spună opinia È™i Gyorgy Frunda. Mult prea preocupat să transmită telespectatorilor că nenorocirea prin care trece familia Bodnariu nu se încadrează în niciun fel în categoria discriminărilor etnice, ea fiind în principal o consecință a nerespectării de către această familie a legilor È™i tradițiilor din Norvegia, Gyorgy Frunda a încercat să fie cel mai demobilizator dintre cei evocați: toate aceste acțiuni sociale (petiția online, proteste de stradă, emisiuni de televiziune, articole în presă) precum È™i intervențiile politice (guvern, ambasadori, preÈ™edinte, parlament european) sunt absolut inutile È™i nu vor avea niciun efect. Poate, cel mult, vor agrava situația. Singurul mod corect de acțiune È™i cu oarecari È™anse de reuÈ™ită, susține domnul Frunda, ar fi calea juridică. Proces È™i aÈ™teptarea unei sentințe judecătoreÈ™ti favorabile.
Ar mai fi È™i alte exemple de tândali ce ne îndeamnă la pasivitate. Unii din laÈ™itate, alții din sleire, alții din prostie, alții din interes.
Eu sunt de altă părere. Eu pledez pentru luptă È™i nu pentru abdicare.
Mult invocata resemnare a acestui popor, în momente ale istoriei sale ce i-ar fi putut schimba soarta în bine È™i reda demnitatea națională, nu trebuie acceptată ca un dat de nerectificat, ca sinuozitățile munților patriei ori ca pigmentul pielii.
Cazul Bodnariu ne oferă nouă, românilor, un excepțional prilej de a exersa virtuți pentru care nu am dovedit, de-a lungul timpului, prea mari înclinații: solidaritate, spirit de luptă, sete de dreptate, perseverență. Nu ar fi onorant pentru noi, considerați azi, în Europa, un fel de popor de servitute, să devenim inițiatorii È™i combatanții din prima linie ai luptei victorioase împotriva unor abuzuri inacceptabile pentru cultura europeană a secolului XXI?
A accepta fără opoziție, în mijlocul celui mai emancipat continent al planetei, forma de barbarie practicată de Barnevernet, înseamnă tolerarea unui atentat la civilizație. Recursul la tradiție È™i interes național folosit de propovăduitorii acestor practici abominabile pentru a-È™i conserva imensul arsenal de teroare ce le serveÈ™te îmbogățirea pe suferința semenilor nu ar trebui validat. Altfel riscăm să ne întoarcem în grote, la pedeapsa cu moartea È™i la canibalism.
Cazul Bodnariu ne-a relevat reapariția Sodomei chiar în vecinătatea noastră. Mulți ne îndeamnă să-i acordăm statutul de enclavă È™i să o lăsăm în plata hedonismului ei păgân. O fi corect aÈ™a?
Comentarii prin Facebook:
Stimate Conte
Se pare ca la ultimul dumneavoastra articol orice incercare de a posta un comentariu este sortita esecului.
Am incercat de 4-5 ori fare sanse de reusita. Se poate ca motanul are “oarece” dreptate 🙂
O seara splendida!
Se intampla ca intr-o tara care se pretinde super-civilizata, un functionar o b s c u r sa ia, fara ancheta procuraturii, fara proces, fara hotarare judecatoreasca, doar pe baza unor spuse, sa ia cinci copii, dintre care unul sugar, de langa parinti si ii da in adoptie altor familii. In plus, nu are de dat nicio socoteala nimanui pe motive de confidentialitate. Mai mult, se pare ca respectivul (respectivii) are o feblete pentru imigranti! Se pare ca exista o suma importanta pentru Barnevernet, pentru informator si 60 000 euro pe an pentru cel care adopta copilul. Daca sunt doi, dublu, daca sunt trei… Deci o afacere intreaga!
Eu n-am auzit de asa ceva in nicio tara europeana, poate o fi ceva asemanator in Coreea marelui Kim, le dau un kg de orez.Toata lumea isi inchipuia ca Orwell, in “1984” descria viitorul societatii comuniste. Iata ca s-a inselat, descria degenerarea unei societati mai bogate decat merita. Hehe…hm…he! Garfield, motanu de pe acoperis
nu m-ar mira sa fie vreo afacere murdara la mijloc, tipica capitalismului neoliberal, un autor autohton tuna si fulgera impotriva social democratiei scandinave sau a statului social/asistential, evident ca nu despre asta e vorba aici ci despre un sistem inuman care culmea pretinde ca actioneaza in interesul copiilor, oricum abuzurile sunt evidente si vad ca nu tin cont nici de hotararile instantelor si nu restituie copiii parintilor!!
In toate tarile europene exista o legislație pentru protecția copiilor, exista imigranți È™i secte religioase. De ce numai în Norvegia apar atâtea scandaluri pe chestia copiilor? Oare numai în Norvegia se respecta strict legile, sau mai e È™i altceva la mijloc… banul?
Coreligionarii respectivei familii au protestat în toată lumea, numai È™efimea penticostala din Norvegia s-a disociat de familie È™i a linguÈ™it Barnevernet-ul. Nu vi se pare ciudat? Am senzația ca È™i toate instituțiile statului, toată p o p u l a ț i a Norvegiei cam tremura de frica lui. Le e frica tuturor ca le ia copiii? Garfield, motanu de pe acoperiÈ™
Dle Conte, daca te mai intereseaza, am scris trei texte diferite care nu erau acceptate, cum iti spuneam. Singurul cuvant comun este p o p u l a t i e. Odata scris cu spatii intre litere, textul a intrat. E drept, cuvantul respectiv contine si un alt cuvant obscen, poate mai sunt si altele, nu stiu. De asemeni, nu stiu daca e vreo restrictie la mine in logiciel sau la dumneata. Ce chestie! Hehehe! Garfield, motanu de pe acoperis.
am vazut raspunsul guvernului norvegian la scrisoarea Antenei 3, evaziv, pervers, diplomatic, guvernul se spala pe maini pasand responsabilitatea autoritatilor locale, pe baza principiului descentralizarii, unul din argumente, destul de pueril, ar fi ca presa ar fi relevat abuzurile parintilor (la fel ca si cele 2 milioane de voturi falsificate la referendum invocate de Macovei in PE) numai ca decizia autoritatii locale nu s-a bazat pe o analiza obiectiva dublata de o decizie a instantei ci pe indicii subiective furnizate de o profesoara de scoala si eventual pe ce au spus fetele, in plus cum se poate ca un ONG-Barnevernet- sa ia cu forta ajutat de politie copiii si sa-i imparta la cateva familii, abuzul se vede limpede doar guvernul norvegian e orb, Serban Nicolae ii considera pe cei de la Barnevernet hingeri de copii, ceva mai oribil cu exceptia gazarilor din lagarele naziste chiar ca nu poate exista, cat de redus mintal poti sa fii si sa nu te gandesti la traumele copiilor si parintilor, dar poate la norvegieni chestia asta tine de sfera normalitatii, cum e decapitarea semenilor la musulmani, insa pentru un crestin adevarat, nu degenerat, rapirea copiilor este ceva strigator la cer!
Actiuni impotriva naturii… rapirea copiilor de la sanul mamei… sunt ascunse fiind considerate, vezi Doamne, confidentiale. Da, am zis impotriva naturii… mergi si ia puii de la sanul lupoaicei, sau ursoaicei, sau a oricarui animal liber, si vei vedea ce se intampla. Nu ma asteptam ca poporul norvegian sa fie atat de slab… deh, marinari si pescari! Ce-i drept, nici noi… agricultori si oieri… nu suntem mai breji, totusi… hehehe! Garfield, motanu de pe acoperis
Pana la urma nu e decat o afacere de bani grei pusa la cale de niste asa zisi judecatori privati (?), culmea, condusi de un bogatan suedez. Desigur, sunt vizati in primul rand imigrantii, ca fiind cei mai vulnerabili.
Ca sa ne fie clar ca legile internationale sunt pentru catei,nu si pentru dulai.In fapt,nu exista decat legea celui mai tare.Poate constientizam si noi ca exista doar interese ,nimic altceva.Prin extensie,cand il auziti pe radu tudor(nu am gasit litere mai mici)aberand cu “partenerii strategici”sau “democratie”,”piata libera”,”mediu concurential”,scuipati de trei ori peste umarul stang si nu va zgarciti stropind cu apa sfintita prin locuinta.
Cateva mostre din ce’ar putea primi cei ce ne sfatuiesc sa avem rabdare “intelegand ca este un caz tipic de protectia copilului si avand incredere in institutia norvegiana”:)
Ceva demn de Brave New World:
http://www.mhskanland.net/page10/page122/page122.html
Pe de alta parte, mi se pare ca autoritatile norvegiene construiesc un caz pe post de precedent. Am citit undeva ca cele 2 acuzatii au fost: disciplinarea fetelor mari cuplata cu informatia primita de copii de la parinti ca God punishes sin.
Dupa ce am citit cele cateva mostre de care este capabila institutia norvegiana, pentru mine acest caz va fi tratat ca cel al unui fanatic religios ce in numele faptului ca Dumnezeu pedepseste pacatul, se erijeaza in God pedepsindu’si copiii.
Imi vine greu de crezut ca un credincios ar fi putut face o asemenea confuzie religioasa si de educatie a copiilor, facand la limita el insusi judecata lui Dumnezeu.
De aici si observatia asupra parsiveniei institutiei norvegiene.
Cuplarea celor doua aspecte, il plaseaza pe romanul din Norvegia intr’o pozitie complet pierzatoare. Pe langa solidaritate, poate n’ar fi inutila o demontare a argumentelor institutiei respective.
Bine scris.
O observatie referitoare la interventia Dlui Gyorg Frunda, urmarita in direct de mine, cu maxima revolta.. Atitudinea sa pro “norvegiana”, de fapt pro-globalista, m-a obligat sa imi aduc aminte ca dansul este cel ce, intr-un caz similar si simetric in acelasi timp ( extragerea agentilor operativi maghiari ce au ucis si profanat cadavrele militienilor din harCov in dec 1989), a actionat in favoarea intereselor magiare si poate chiar globaliste, ce urmareau de atunci re-transferarea Transilvaniei.Dansul i-a aparat cu succes, iar autoritatile romane i-au extradat cate Ungaria, unde si-au pierdut urma.
Acum , totusi, interventia dansului, criticand un aspect secundar al reactiilor anti -“norvegiene”, m-a facut sa ajung la articolul din Ev z , deja amintit de mine in o replica data Motanului, pe acest blog, la articolul cu Casa Regala.Este vorba de ” Efectele cazului Bodnariu.Fierbe Scandinavia…” si preluarea acestuia pe bloguri conspirationiste “reprezentan Bildemberg in spatele barnevernet…?”
Intrati pe painile respewctive si “admirati” sculpturile ciudate cu copii si adulti…cele pe care Dl Frunda vroia sa ne explioce cum sa le interpretam…
Norvegia nu e (inca) Sodoma. Si pentru ca am vazut ca unora li se pare exagerata comparatia – pildele din Biblie sunt actuale si folositoare in masura in care le poti intelege si adapta la realitatile noastre, altfel cadem in dogmatism sectar. Sodoma e personificarea decaderii, a daramarii tabuurilor si traditiilor, a minimului respect pentru om (asa cum intelegem omul in sensul deja “clasic’, adica a sufletului omenesc, altfel cum?) Norvegia ia copiii din familii mixte si ii plaseaza in familii norvegiene, tocmai pentru a primi o educatie norvegiana. Sunt convins ca multa lume a citit “O lume minunata” de Huxly… Cum vi se pare? Poate romanul “Supunere” de Michel Houellebecq li s-a parut mult exagerat unora, pana cand au trait ceva mai mult timp la Paris si apoi au venit si atentatele… Dar “lumea minunata” a lui Huxley o traim si o cladim zilnic, tandalii nostri balosind la asazisele progrese inregistrate de “marile civilizatii nordice (sau, dupa caz, germanice). Eu as fi zis sa ne unim eforturile pentru recuperarea copiilor, rapiti fara nicio ancheta sociala, sa fie clar! Si apoi, nu aveau decat sa vina marii dascali ai natiei, cei priceputi la tot, mergatori prin strainataturi si mari admiratori ai occidentului, traitori sau nu acolo, sa ne spuna cum e cu Protectia copilului (proasta afacere!) la noi, cum e cu indoctrinarea religioasa (cine hotaraste cata religie sa-l inveti pe un copil pana la “indoctrinare”?), tinand cont, totusi, ca Norvegia (marea civilizatie nordica) s-a cladit pe respectarea pana la dogmatism a religiei lutherane, s-au si numit la un moment dat “natiune lutherana”. Si in privinta disciplinarii copiilor, poate ar mai fi cate ceva de zis din trecutul lor apropiat. Sistemul asta tipic romanesc (tandalesc) de a sari pe geamul de la baie cand omul iti cere ajutorul si de a emite tu judecati de valoare ca esti mai informat si f.f. cult, pe mine ma exaspereaza – ajuta frate, omul si pe urma mai vedem…Pana cand nu isi arata ei dubiile, ca “nimic nu e batut in cuie. “ca nu stim si cealalta parere”, “ca n-ai de unde sti ce-a fost acolo”, “ca totul se poate modifica”, sau si mai grav: “n-avem nicio sansa cu asa natiune bogata si civilizata”, nu se simt bine, romani, europeni si internationalisti, ca tot vorbim de Stalin, mai viu ca niciodata. Vorbeam cu o frantuzoaica inteligenta si poate implicit cinica, despre cazul asta si am ramas uimit de cat a fost de afectata – francezii au facut o mare demonstratie cand a aparut legea care le-a interzis sa-si plesneasca copiii. Nu putea sa inteleaga de ce mai face lumea copii in Norvegia…Orice om in Franta (si la noi e la fel) intelege ca un copil poate (si trebuie) sa primeasca o palma la fund daca se isterizeaza, nu ca disciplinare si parintele e “dator” sa i-o dea; asta cu indoctrinarea n-o intelegea (si nici eu n-o inteleg, in conditiile valului de imigranti islamici (uneori fundamentalisti). Sa intelegem ca Barnevernet se antreneaza pentru cand o sa rapeasca toti copiii refugiatilor pe aceleasi motive?! Mi se pare mie, sau tandalii (multi dintre ei) sunt aceeasi feisbucisti care mor de grija deficitului la pensie, sau a privatilor care duc in spate bugetarii lenesi? Nu suntem toti asa marginiti, stim ca pot fi situatii in care se impune o interventie drastica, dar acum vorbim despre reguli, daca lasam lucrurile sa mearga asa, sa nu ne miram ca in curand familia (daca se mai pastreaza conceptul) va deveni doar “creuzetul” in care se fabrica viitorul natiei, resursa umana de care va dispune discretionar un guvern care gandeste (si poate chiar traieste) in locul nostru. De la Republica lui Platon, trecand prin Utopia lui Thomas Moruss, s-a tot incercat experienta asta cu crescutul copiilor in “clocitoarele natiei” : au fost nazistii, stalinisii, acum norvegienii si nici altii nu se simt prea bine. De fiecare data, cand experimentul s-a incheiat, am ramas tot mai pustiiti sufleteste.
Excelenta analiza, multumesc!
Modul în care este tratată problema este greÈ™it. Câteva clarificări cred că ar fi necesare.
1. Barnevernet (agenția lor de protecție a copiilor) nu a dat un răspuns până acum pentru că nu vrea È™i nici nu are voie. Din câte È™tiu legea nu le permite acest lucru, plecând de la premiza că făcând publice abuzurile la care au fost supuÈ™i copii, aceÈ™tia vor fi afectați psihic. Pe de o parte e bine. Pe de alta dă naÈ™tere unui sistem netransparent ce poate ascunde diverse abuzuri. Se pare că pentru norvegieni acesta este un risc acceptabil.
2. Barnevernet nu este decidentul final cu privire la soarta copiilor. Întotdeauna tribunalul decide dacă acțiunea acestei agenții a fost sau nu îndreptățită. Dacă tribunalul decide că Barnevernet a greÈ™it atunci copii se întorc la părinți. Din nou, aici se pare că nu există transparență în proces, dar totuÈ™i există un proces.
Concluzia mea: sistemul norvegian este dubios din punctul de vedere al transparenței È™i corectitudinii. În acelaÈ™i timp, e țara lor, fac ce legi vor ei È™i le aplică cum vor ei. Ne place, nu ne place: nu este treaba noastră cum îÈ™i tratează EI proprii LOR cetățeni (copii sunt norvegieni).
Cum nouă nu ne place să primim directive din afara țării cum să ne tratăm proprii cetățeni aÈ™a nu cred că le place nici norvegienilor.
Simt că românii sunt atraÈ™i într-un scandal ce nu îi priveÈ™te. Și asta doar pentru că anumiți oameni de televiziune au o anumită afiliere religioasă. Și pentru că, de ce nu, scandalul face audiență…
1)+2) Organizarea acestei supraputeri (prin elaborarea legii) a fost facuta de ea, Barnevernet, ca s-o avantajeze. Sa scape oricarui control, sa nu fie obligata sa dea explicatii, sa aleaga, cand ii convine, tacerea, cand ii convine, comunicarea. Avem si noi exemplul DNA. Nici DNA nu are voie sa comunice din faza de urmarire penala, dar ce mai comunica atunci cand ii convine… Si DNA poate aresta preventiv discretionar (totusi doar 24 de ore fara hotarare judecatoreasca). Barnevernet aresteaza copiii fara hotarare judecatoreasca (uneori pe un simplu denunt) cu lunile, chiar cu anii iar dupa aia, chiar daca hotărârea judecătorească sau CEDO hotaraste ca a gresit, nu ii mai returneaza famiilor pentru motivul, chipurile, ca in anii respectivi copiii s-au obisnuit cu parintii adoptivi.
Argumentul “žîn țara lor fac ce vor” este reductionist. Atunci ISIS ar trebui lasat in pace cu impuscarile in cap si decapitarile atata vreme cat nu face atentate in afara.
Norvegienii nu ar trebui lasati de comunitatea internationala sa faca in tara lor lucruri care traumatizeaza psihic milioane de oameni din afara tarii lor (cum se intampla acum cu cazul Bodnariu). Este un export de otrava pentru suflete precum exportul de droguri ““ otrava pentru trup.
Cum nu ii priveste pe romani scandalul asta? Bodnariu nu-i român, copiii lui nu sunt si români? Că nu ne pasă de semeni, în general, poate avea o scuza: vastitatea È™i diversitatea naționalităților, tradițiilor È™i suferintelor lor. Sa nu ne pese, insa, nici de conaționalii nostri care, mai mult decat metaforic, ne sunt frati de sânge È™i limbă, mi se pare, însă, mult mai grav. Oare nu ai observat la marile țări, la marile istorii È™i culturi, cum se zbat pentru oamenii lor să-i apere, să-i ajute când aceÈ™tia dau de necaz în afara granițelor țării mamă?
Cum să nu-i privească pe români scandalul ăsta? Îi priveÈ™te direct È™i ar trebui să-i privească proporțional cu respectul pe care îl simt pentru nația lor mamă!
Nu cred că o Barnevernet poate elabora legi. Poate cel mult propune (cred). Eu sunt de părere că Parlamentul lor este cel care face legi. Dacă aveți surse credibile care spun altfel, mi-ar plăcea să mi le comunicați È™i mie.
Din nou, nu cred că Barnevernet se “žrefuze” o hotărâre judecătorească. Dacă aveți surse credibile care spun altfel, mi-ar plăcea să mi le comunicați È™i mie.
ISIS nu e în țara lui. Nu e o instituție creată într-un stat democrat È™i suveran. ISIS e o organizație teroristă criminală ce acționează în afara legii. Barnevernet e o agenție a unui stat democrat (în care poporul are o influență semnificativă asupra funcționării statului). Nu există termeni de comparație între cele două.
Vă citez: “žNorvegienii nu ar trebui lasati de comunitatea internationala sa faca in tara lor lucruri […]”. Opinia mea: Ba da. E țara lor. Fac ce vor în ea. E foarte simplu. Dacă poporul norvegian e bătut în cap È™i are un comportament imoral (din punctul cui de vedere?) È™i auto-distructiv atunci… să se autodistrugă.
Copii sunt români dar sunt È™i norvegieni. Cu ce e mai presus revendicarea noastră asupra copiilor decât cea a norvegienilor?
Sursele (credibile sau nu) sunt aceleasi pe care le ai si tu: informații de pe net, articole si declaratii de presa. În presa am citit și ca și-au propus singuri legea (siguri, validată de Parlament fără crâcnire) și că a existat cel puțin un verdict CEDO impotriva Barnevernet (de redare a copiiilor familiilor lor naturale) care nu a fost respectat pe motiv că trecuseră 7 ani de când ei fuseseră repartizați unei familii surogat și ar fi fost traumatizați de o nouă schimbare de părinți. Există apoi confirmări din partea unor norvegieni care cunosc bine sistemul, că la grădinițe și școli copiii sunt literalmente amăgiți cu promisiuni de mai bine ca să declare împotriva părinților lor (cazul copiilor familiei Nan) pentru a fi luați de la aceștia.
Când m-ai citat: “norvegienii nu ar trebui lăsați”¦” te-ai oprit exact unde ți-a convenit (pentru demonstrația ta, nu pentru adevăr), omițând tocmai argumentul acelei afirmații și anume în ce condiții nu ar trebui lăsați: când în țara lor fac lucruri “care traumatizeaza psihic milioane de oameni din afara tarii lor (cum se intampla acum cu cazul Bodnariu). Este un export de otrava pentru suflete precum exportul de droguri ““ otrava pentru trup”.
Dacă exemplul cu ISIS nu ți-a plăcut (deși ei cred că e țara lor, de-asta se și autointitulează STAT”¦) iți dau alt exemplu: Columbia și permisivitatea ei față de producția de droguri. Să nu-mi spui că legea interzice, din moment ce legea nu este aplicată și nu impresionează pe nimeni. Ar trebui lăsați în pace, nu, după teoria ta? Sunt la ei în casă și fac ce vor. Și totuși, statul cel mai democratic, SUA, nu e de acord cu tine și, periodic, îi lovește la plantații și la rețele.
Una peste alta, mi se pare că genul acesta de judecăți, ca a ta, ce se pretind reci și tranșante, acceptând în ecuație numai principii convenabile (suveranitate, autodeterminare, legi) și ignorând eventuale efecte nocive transfrontaliere (care, in cazul Bodnariu, nu sunt deloc de neglijat), sunt mai degrabă proprii roboților cu cipuri; și, de aceea, șchioape prin lipsa afectului, empatiei, laturii umane a problemei tratate.
Dacă tu ai trăi în Norvegia, ai respecta întrutotul legile țării și copiii ți-ar fi luați în baza unor declarații false ale lor, amăgiți fiind de autorități, tot așa ai judeca? Acceptă pentru o clipă, în intimitatea ta, că s-ar putea ca familia Nan să aibă dreptate, în realitate. Cum să spere ea la facerea dreptății dacă o judecă oameni ca tine, robotizați, care pleacă de la premisa că autoritățile nu pot greși și nu pot fi complice între ele, uneori?
“În acelaÈ™i timp, e țara lor, fac ce legi vor ei È™i le aplică cum vor ei.” Asta pana la momentul in care interesul unui cetatean roman e afectat de o masura luata de statul norvegian, vezi cazul de fata.Exista o ” institutie” , anume a masurilor de retorsiune. Pun pariu ca Norvegia are mult mai multe interese in Romania decat invers. Cam asta e cheia problemei in opinia mea.
Copii sunt È™i norvegieni. Și apoi, dacă un cetățean străin vine în țara ta È™i încalcă regulile din țara ta, atunci nu țara ta trebuie să fie cea care decide cu privire la pedepsirea, vinovăția/nevinovăția lui?
Nu cred că norvegienii au interese în România.
@Shaolin
Problema e cu regulile care sunt complet cretine, arbitrare si imposibil de cunoscut cu exactitate. Azi dimineata am auzit la stiri ca un copil a fost luat de langa familie pentru ca mama lui l-a ajutat sa-si scoata un dinte de lapte. Aici deja nu mai e vorba de reguli imbecile ci de nazism.Eu cred ca statul roman trebuie sa se implice in toate cazurile in care se comit abuzuri contra cetatenilor romani. Sa nu uitam ca noua timp de peste 20 de ani ne-au tras palme dupa ceafa o gramada de jigodii din tari occidentale asa-zis democratice.
Si sa mai zic ceva. Cum numarul de nou nascuti cu malformatii este mare printre putinele nasteri norvegiene obiceiul impamantenit este ca imediat ce o “familie” (rara avis) afla ca va avea copii cu maformatii sa il avorteze. La capitolul avorturi stau la fel foarte foarte bine. Maretul guvern norvengian a luptat impotriva acestui obicei. Cum? Propunand parintilor sa tina copilul panal la o luna doua de la nastere sa vada daca “pot” si daca nu mai vor sa-i dea Statului. Cui i se pare tipul asta de legislatie o reforma sigur are niscaiva “pitici” la capsor.
Statul sustine dreptul copiilor “la chin”. Altfel stiu ii iau pe copii normali ai “altora”.
ma mira Bogdan Chireac, care se pricepe la politica externa, ca a debitat astfel de ineptii (sper ca nu are vreo finantare norvegiana), bogatia si prosperitatea norvegienilor le-au adus-o petrolul si gazul din Marea Nordului (cu civilizatia lor s-o lase moarta!), din banii acestia dau ei unei mame surogat 60.000 de euro pe an pentru cresterea unui copil, Pieleanu zicea ca la ei familia nu conteaza ci doar individul, insa copiii nu sunt bagati in institutii publice ci dati tot unor familii, adoptive, dar traumele lor la separarea de parintii biologici sunt imense, aici norvegienii sunt de-a dreptul cretini, in fanatismul lor privind protectia copilului ei speculeaza orice greseala a parintilor sau copiilor pentru a-i rupe unii de altii, fara sa tina cont ce inseamna afectiunea reciproca, legaturile sentimentale, pshice, emotionale intre parintii biologici si copiii lor, astfel creezi un individ robot, fara sentimente, unul de teapa criminalului Breivik care a ucis cu sange rece 77 de adolescenti, iar acum autoritatile norvegiene iresponsabile pun batista pe tambal si incearca sa musamalizeze cauzele tragediei respective tinandu-l pe criminal in puf, o astfel de civilizatie orwelliana a fost creata in filmele de la Hollywood, ceva monstruos si inuman, ca 80% din norvegieni au creierele spalate privind Barnevernet e normal, ca vor sa-si spele pacatele cu zecile de mii de copii cu tati germani si mame norvegiene din timpul razboiului bagati in lagare si abuzati, fizic, sexual si psihic printr-o protectie exagerata a copiilor dar si prin abuzuri strigatoare la cer e altceva, dar ca baietii nu dau doi bani pe multiculturalism si libertatea religioasa ar trebui sa-i sensibilizeze pe bruxellezi si pe americani, dar vad ca nu prea-i intereseaza, ca de interesele economice predomina, restul sunt vorbe goale, cred conte ca solidaritatea si actiunile impotriva abuzurilor din Norvegia sunt necesare, mai ales ca Europa nu mai poate de grija noastra cand e vorba de coruptie, in schimb vad ca doarme profund la incalcarea drepturilor copiilor si omului din tara vikingilor fara nici un Dumnezeu!!!
Cred ca manelistii ar fi ambasadorii vostri cei mai buni.
Sunt iubiti de majoritate, deci au reprezentativitate, sunt culti (se stie), sunt patrioti (au pus imnul national pe manele), sunt curajosi si mai ales sunt niste parinti exemplari.
Cred ca o delegatie de manelisti condusa de Garfield si insotita de unul din bunii prieteni ai acestuia de la Evenimentul Zilei lui Traian, Elena si Victor ar face minuni.
Hai succesuri si traiasca Rromania, plai de dor, curatenie si puric.
Bine, bine, umorile tale le cunoastem, si atasamentul tau fata de compatrioti. Nu mai trebuie sa insisti. Nu de alta dar, cand vrei sa pari mai cinic decat esti, iarasi sari calul si te poticnesti in pragul de acces aici, si ma obligi sa nu te mai public. Despre cazul Bodnariu in sine, ai vreo opinie? Ceva la obiect, constructiv, un sfat (ca de la parinte la parinte sau de la emigrant la emigrant), o parere de baiat educat? Sau e mai simplu cu ciomagul la un car de oale decat cu pusul umarului, concret, pentru sprijinirea cuiva care a dat de greu?
Este o vorba “din batrani” :
Nu te pune cu prostu’ ca are mintea odihnita!
Conte, minimul spirit de conservare te indeamna sa-ti respecti batranii!
🙂
Ce spuneam! Iata ca a sarit din balta si telectualu de sub pod, mare consumator de laptisor de Merkel. Sper ca nu te-au deranjat prea tare colocatarii bronzati, posesori de centuri explozive… la urma urmei aveti aceeasi culoare… si care sunt adusi de Mutter Nation pentru stimularea economiei si a natalitatii ariene. Sper ca te-ai distrat bine cu colegii in Piata Garii din Koln, ai pus si tu manuta ta gingasa la savarina! Macar cu atat sa te alegi si tu de pe urma celui de al IV-lea Reich! Hehehe! Garfield, motanu de pe acoperis
N-are el parte de savarina nici macar in “colaborare” cu “colegii”
De aceea are el o “suparare” pe toata lumea….
PS. azi am si eu chef de dat cu flit, de, din cand in cand se cere cate o igienizare!
Tot ce am putut face e sa semnez petitia. Ca desteptii sar ca crapceanul in balta plina, nici nu ma mira. Asa e la noi. Avem multi crapceni! Hehehe! Garfield, motanu de pe acoperis
Grasutzul Chireac, altfel un om foarte inteligent pe care-l urmaresc cu mult interes, are cateodata , probabil functie de anumite interese obscure ce scapa privitorului obisnuit , unele luari de pozitie surprinzatoare. Intr-una dintre ele , referitoare la acest subiect, spunea ca in nici un caz familia Bodnariu sa nu vina inapoi in tara ca este de notorietate ca autoritatile romane respecta intocmai si la milimetru orice solicitare de extradare facuta de catre alt stat. Este numai un exemplu. In ce-l priveste pe Guran am avut onoarea sa-i ascult azi ,in timp ce ma aflam la volan , minunata emisiune pe care o pastoreste la Europa FM. Efectiv a batut campii. Cat despre Frunda circula in zona Mures o poveste cum ca nu este etnic ungur( doar o reproduc, nu am nici o dovada ca asa este) ci slovac corcit cu roman. Atunci cand apare la tv etaleaza un accent maghiar indelung cultivat. Cu multi ani in urma , asteptand pe cineva in Gara Sighisoara, m-am aflat in imediata sa apropiere si a unui alt parlamentar de Mures( asteptau trenul spre Bucuresti). Vorbea o romaneasca perfecta , fara pic de accent unguresc.
Ma alatur dvs.in ce priveste lupta si nu pentru abdicare. Recunosc ca m-a uimit aceasta realitate sinistra ce inspaimanta un sfert din familiile cu copii din Norvegia in timp ce pe ceilalti ii predispune la delatiune. Am ascultat seara trecuta niste statistici incredibile referitoare la copii luati cu japca, sinucideri, etc.etc. Nu pot sa am decat dispret pentru aceasta societate norvegiana bolnava indiferent de asa-zisul lor grad de cultura , bogatie, prosperitate.
Dle. Conte,ciudat articol.
Incepeti cu aprecieri neelegante la adresa lui Chireac, Guran si Frunda si incheiati comparand Norvegia cu Sodoma.Nu va recunosc, mi se pare ca sunteti cam patimas in acest caz.
Comparatia cu Sodoma… Noprvegia este, totusi, paradisul homosexualilor.
Moise Guran e acelaÈ™i È™ablon Mândruță de securist prost bun de opinat pe orice temă… când cresc tensiunile.
Am mai spus pe aici că obiectivii care identifică întotdeauna “adevărul la mijloc” îl evită… pe extreme. :))
Corect, securiÈ™tii È™i-au ajustat discursul după câteva zile cât au fost prinÈ™i pe budă, de la Dâncu, inclusiv Pieleanu, până la restul rapandulelor băsisto-securiste, Frunda included, toată gaÈ™ca securistă ne-a convins că societatea norvegiană este atât de evoluată că ne-ar fi imposibil s-o înțelegem È™i, bineînțeles, adevărul e… undeva la mijloc.
Și mai presus de toate, Iohannis a luat act È™i… va ține cont.
Cu voia dvs. îmi permit È™i eu să iau act È™i să țin cont. :)))))))))))