Ţara cu doi politicieni şi o televiziune de ştiri

Un politician adevărat este acela care ştie să preia mesajele primordiale ale societăţii în care trăieşte. Pentru care, apoi, să se bată viguros, cu inteligenţă, cu tenacitate, asumându-şi riscuri, dacă e cazul chiar până la a se lăsa martirizat (Martin Luther King, Nelson Mandela). El trebuie să fie perceput drept erou, personaj mesianic, demn de a i se încredinţa cecul în alb al votului pozitiv (cel încărcat de speranţă şi nu de resentimente) al cetăţeanului statistic. (more…)
continuare...

În fine, un politician redutabil la orizont

Când domnul Călin Popescu Tăriceanu s-a despărțit de PNL, migrând cu o mână de liberali nu foarte reprezentativi spre grupul lui Victor Ponta aflat la putere, l-am criticat vehement. Credeam, la vremea aceea, în Crin Antonescu și în determinarea lui de a-mi reprezenta interesele până la capăt. M-am înșelat! Nu a fost prima oară, dar am un avantaj: recunosc. Acord necondiționat prioritate realității, atunci când aceasta îmi contrazice, cu argumente imbatabile, poziționările de moment. (more…)
continuare...

Războiul forțelor negre sau părţile bune ale fatalităţii

În momentul în care dezlănţuirea unor forte negre te copleşeşte, punându-te în condiţia castelului de nisip când vine valul, nu-ţi rămâne decât să încerci a folosi fărâmele de luciditate la care mai ai acces, pentru a căuta părţile bune ale fatalităţii și a încerca să mai tragi mici foloase de pe urma lor. (more…)
continuare...

Coldea, Kovesi, Stanciu – o tripletă mai tare ca turcii

Marii oameni politici își câștigă renumele în războaie adevărate, nu în gâlcevi de operetă. Margaret Thatcher, ca să devină „doamna de fier”, a trebuit să ordone declanșarea Războiului Malvinelor celui mai conservator parlament din lume. Și-a jucat cariera, pe această carte sângeroasă, cu o energie venită cu siguranță din istoria neamului ei. De la Regina Fecioară, de la amiralul Nelson, de la Winston Churchill. (more…)
continuare...

Scrisoare deschisă către domnul judecător Horațiu Dumbravă, membru CSM

Stimate domnule judecător, Reprezentați o instituție compromisă. CSM a demonstrat în ultimii ani că, departe de a fi o pârghie obiectivă în reglarea mecanismelor ce ar trebui să asigure echilibrul și echidistanța justiției în raport cu celelalte puteri în stat, s-a modelat și organizat tot mai mult ca un instrument de putere personală al lui Traian Băsescu. Doamnele Hăineală și Ghica au politizat această instituție , aservind-o unui regim criminal, până la punctul la care au generat revolta întregii bresle. Puțin le-a păsat! Aveau spate puternic! Deși Ghica și Dănileț au fost revocați de Adunarea Generală a Magistraților, gașca i-a păstrat în funcții pentru că erau utili prin lipsa lor de principii și scrupule. (more…)
continuare...