Scorul acestui articol
[Total: 0 voturi. Media: 0]

În momentul în care dezlănţuirea unor forte negre te copleşeşte, punându-te în condiţia castelului de nisip când vine valul, nu-ţi rămâne decât să încerci a folosi fărâmele de luciditate la care mai ai acces, pentru a căuta părţile bune ale fatalităţii și a încerca să mai tragi mici foloase de pe urma lor.
Ce se constată în aceste zile în România este o demenţă tipică războaielor autentice. Crudă şi fără reguli, dar cu o particularitate: nerecunoscută ca atare. Se încearcă a fi pusă, întreagă această nebunie, sub aparenţe de normalitate și pace, de parcă cineva s-ar teme de scoaterea armelor la vedere.
Există un comandament militar cu cartierul general la DNA, unde confluează instituţii şi forţe mobilizate ca pentru un conflict cosmic: SRI, DNA, ÎCCJ şi Preşedinţia din partea gazdelor, serviciile secrete americane şi britanice la supervizarea globală a trupelor, din partea actualilor stăpâni ai lumii, armament greu, pentru lupte aeriene şi terestre, dizlocat aici din hangarele cele mai moderne şi securizate ale NATO, din partea planetei .
Nu se înţelege prea bine care este duşmanul ce a generat o atare mobilizare epopeică: terorismul islamic, imperialismul rus, corupţia autohtonă, capitalul românesc, sau poporul român?!
Teoretic, poate fi oricare dintre acestea. Declarativ, sunt primele trei. Practic însă, judecând după daunele produse până acum, se detaşează ultimele trei.
Că, referindu-ne la corupţia autohtonă, aceasta e fracturată, decapitată, descurajată, reprezintă una dintre părţile bune ale acestei demenţe. O observăm, o apreciem, o trecem la active. Când însă privim la preţul plătit pentru ea observăm că amputarea răului nu se face cum ar trebui, chirurgical, cu bisturiul justiţiei pus să taie doar tumorile şi metastazele, ci la grămadă, antrenând şi o mulţime de ţesuturi sănătoase, de victime colaterale, vinovate că s-au găsit prin preajmă, “în câmpul tactic”, la un momentul nepotrivit (vezi profesorul Mencinicovschi, Mariana Rarinca etc.).
Capitalul privat românesc a dispărut în ultimii ani odată cu economia românească. Nu-mi permit să spun că banii pe care el a fost clădit sunt toţi curaţi. Dar refuz să accept că ar fi toţi murdari. Şi refuz să accept, deasemenea, că în globalizarea economică la care asistăm, doar afaceriştii români au furat, în vreme ce partenerii lor străini au fost imaculaţi. Îşi aminteşte cineva de puneri sub acuzare făcute de procurorii români la adresa unor afacerişti americani, germani, austrieci, francezi care au firme în România? Eu nu! Dacă ar fi să mă refer numai la acţionarii străini de la PETROM – OMV sau BCR sau Loteria Română sau Poşta Română şi aş găsi prin arhive nenumărate scandaluri ce ar fi justificat urmăriri penale dacă aveam o justiţie corectă şi imparţială. Nici vorbă de aşa ceva. În vreme ce românii sunt scoşi din joc (cu ani grei de puşcărie dar fără recuperarea prejudiciilor), trăgând după ei in şomaj mii de compatrioţi, străinii sunt lăsaţi în pace, să transforme liniştiţi fostele afaceri româno – străine în afaceri 100% străine.
Principala victimă a acestui război zălud, dus de patrulaterul SRI – DNA – ÎCCJ – Preşedinţie sub oblăduirea şi chiar supervizarea marilor forţe şi grupuri de interese occidentale, mi se pare însă a fi poporul român.
Lui i s-au furat voturile la referendum. Reprezentanţii partidului pe care el, în majoritate, l-a desemnat să conducă ţara, sunt decimaţi, în vreme ce oprimatorii săi, ce au devalizat bugetul national, sunt în continuare liberi și au prins chiar glas. Primul ministru, rezultat din voinţa sa electorală, este forţat, printr-o înscenare, să demisioneze. Tocmai acel prim ministru care i-a dat înapoi salariile şi indemnizaţiile de boală, de handicap, tăiate de preafericiții Băsescu, Boc, Blejnar. Şi asta în condiţiile în care mafiotul superlativ al ultimilor 10 ani, care şi-a bătut joc în cel mai cinic mod de acest popor, este neatins de justiţiarismul partizan şi politicianist al patrulaterului.
Ticăloşia de a disloca, prin maşinaţiuni nedemocratice, exact premierul şi guvernul care au redus TVA, care au introdus cardurile de sănătate, care au obţinut reduceri spectaculoase la preţul medicamentelor compensate ş.a.m.d. nu loveşte ea, în primul rând, poporul român? Şi nu contribuie, ea, la desăvârşirea colonizării ţării, prin distrugerea a tot ce este naţional, în beneficiul unor ocupanți venali (care or fi aceia?!!!)?
Dar în toate relele există şi părţi bune (dacă mai apuci să te bucuri de ele).
În primul rând, se demască fățarnicii. Furia cu care sistemul construit de Băsescu își apără structurile de rezistență și exclusivitățile de forță abuzivă, arată ce miză uriașă reprezintă pentru el păstrarea în integralitate la butoane a trioului actual Coldea – Kovesi – Stanciu. Ca s-o protejeze pe Livia Stanciu de scandalul Rarinca (și s-o oblige definitiv să fraternizeze cu gașca), au pus la cale întreaga diversiune cu acuzarea lui Ponta. Iar apoi, după ce jarul dădea semne că se va reaprinde, a fost scos din joben scandalul cu Chiliman ca să înăbușe flama.
În al doilea rând se clarifică tot mai mult aluatul de oportuniști și demagogi al liberalilor proveniți din partidul istoric care acum, adulmecând ciolanul guvernării, nu au nici cea mai mica jenă să întingă în fasolea puturoasă a pedeliștilor. Alina Gorghiu, Teodor Atanasiu ating culmi inimaginabile de depravare politică prin discursurile și dubla măsură cu care aleg să se prezinte în fața oamenilor. Adevărații liberali fie s-au retras (Crin Antonescu, Varujan Vosganian), fie s-au refugiat în zone mai puțin înnecăcioase (Norica Nicolai, Renate Weber, Călin Popescu Tăriceanu, Ioan Ghișe) de unde încearcă să mențină încă viu parfumul unor principii vorbind dinspre adevărata lor identitate.
Pe cine va numi Iohanis premier al “guvernului său”? Pe Cătălin Predoiu? O altă parte bună a răului!
Vom vedea cum înghit foștii peneliști broscoiul. Nu-i asigura Teodor Atanasiu (ca să le tempereze nemulțumirile) că noul premier nu va fi nicidecum de la fostul PDL? Și vom vedea, de asemenea, cum DNA va pune bine la sertar denunțurile împotriva lu Predoiu și Blaga, după modelul Mircea Băsescu – Bercea Mondialu, caz pe care l-au dezgropat abia după 4 ani, obligați de dezvăluirile din presă.
Nici faptul că vom revedea în noul guvern liberal figuri sinistre ale vechiului regim (Sulfina Barbu, Gheorghe Ialomițianu, Mihai Răzvan Ungureanu …) nu va dăuna moralului nostru de nedezmințiți militanți antibăsiști. Dimpotrivă, ne va da energia necesară continuării luptei.
În fine, ne vom lămuri pe deplin cine este și ce vrea noul nostru președinte. Având nu doar “guvernul său” dar și prerogative de președinte mult întărite de abuzarea Constituției de către predecesorul său, va fi pus în imposibilitatea de a-și improviza pretexte de lipsă de putere pentru eventuale compromisuri sau lașități. Sau va fi președinte pentru poporul său, așa cum s-ar cădea, sau va fi o marionetă pusă să execute în România misiuni de interes transnational sau de grup.
Dacă va fi președinte pentru poporul său, atunci va trebui să eradicheze pirul băsist de prin toate pozițiile de conducere a țării în care a fost plantat ca să facă rău. Va avea Klaus Iohannis această disponibilitate patriotică? Să-l trimită pe Traian Băsescu după grații, acolo unde îi este locul, și să se descotorosească, la un moment dat de Kovesi, de Coldea, de Stanciu? Sau se va complace să-și savureze privilegiile devenind instrumental docil al acestora, lăsând poporul să mai aibă, o mână, ghinion?
Iată ce răspunsuri interesante putem aștepta de la viitor, ca părți bune ale fatalității, dacă aceasta va avea îngăduința să ne păsuiască până la primirea lor.

Contele de Saint GermainEditorialeAlina Gorghiu,Andrei Chiliman,BCR,Calin Popescu Tariceanu,Catalin Predoiu,Coldea,DNA,Emil Boc,fatalitate,forte negre,Gheorghe Ialomițianu,ICCJ,Ioan Ghise,Kovesi,Loteria Romana,Mariana Rarinca,Mihai Razvan Ungureanu,Mircea Basescu - Bercea Mondialu,mobilizare epopeica,NATO,Norica Nicolai,PDL,Petrom - OMV,Posta Romana,Presedintie,profesorul Mencinikovschi,Renate Weber,Sorin Blejnar,SRI,Stanciu,Sulfina Barbu,Teodor Atanasiu,Vasile Blaga,Victor PontaÎn momentul în care dezlănţuirea unor forte negre te copleşeşte, punându-te în condiţia castelului de nisip când vine valul, nu-ţi rămâne decât să încerci a folosi fărâmele de luciditate la care mai ai acces, pentru a căuta părţile bune ale fatalităţii și a încerca să mai tragi mici foloase...Blog politic si polemic