Președintele și șantajiștii săi
Uneori mă întreb ce-aș face, în primul rând, dacă aș fi în locul lui Klaus Iohannis. În locul acestui mare președinte inert care, mai recent, a devenit și un miștocar de gust îndoielnic. „Tocmai EL!” (ca să-l parafrazez); cel complet lipsit de simțul umorului și de aceea atât de inautentic când apelează la ironii. Îmi pun această întrebare din dorința de a-l înțelege cât de cât și de a nu accepta pe nemestecate versiunile aparențelor nefavorabile care circulă în legătură cu domnia sa.
Desigur, pentru succesul jocului, ar trebui să-mi asum și trecutul său. Cel puțin pe acela zăbrelit de umbre defăimătoare, dezvăluit în presă, cu case dobândite discutabil și cu participarea la prezidențiale înlesnită de manevrele oculte ale lui Florian Coldea și de complicitatea mucilaginoasă a Liviei Stanciu.
Dacă aș fi Președintele României, prima mișcare asupra căreia m-aș concentra, nenegociabil și cu orice risc, ar fi să mă eliberez de sub presiunea oricărui potențial șantaj. Un președinte șantajabil înseamnă un dublu impostor: el nu mai e el ci șantajiștii săi, el nu îi mai reprezintă pe cei care l-au votat ci pe șantajiștii săi.
Dar cum să te eliberezi de aceia care au comis abuzuri pentru tine și cărora le datorezi ascensiunea ta de azi? În primul rând, ar fi moral? Și, apoi, ar fi posibil?
Simplificând la maximum labirintul, o abordare ar fi să cauți pe cer steaua ta polară și să faci orice, urmând-o, numai să nu te învârți în cerc. Steaua mea polară, dacă aș fi președinte, ar fi libertatea mea de conștiință. După ea m-aș ghida și, pentru păstrarea ei permanentă în câmpul meu vizual, m-aș lupta fără compromisuri.
Căci Constituția României, la articolul 29, spune: „…Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale”.
Celor doi îndatoritori otrăviți menționați anterior, Coldea și Stanciu, s-a adăugat, după alegerile din decembrie 2014, și zeloasa Kovesi. Devenită, între timp, din al treilea picior al mesei, punctul de sprijin prin intermediul căruia domnul Iohannis – Arhimede și-a propus să răstoarne pământul rotundei (încă) Românii.
Acest trio, acum, pare a-l fi captivizat pe domnul președinte. Nu spun eu asta, din subiectivismul pe care mi-l recunosc și cu care încerc să lupt în fiecare articol, ci faptele domnului președinte (sau, mai degrabă lipsa acestora) prin care ar fi trebuit să reacționeze la erori grosolane ale celor trei.
Multă vreme Coldea a fost conducătorul din umbră al DNA (poate mai este și acum). Nu a contestat niciodată, nici el și nici instrumentul Kovesi, dezvăluirea lui Tolontan. ”Florian Coldea stătea cu picioarele încrucișate și lungite pe masă. Pe cap avea o pălărie din aceea de cowboy, cum să v-o descriu, de stil texan, cum purta George Bush”, povestește magistratul.
Pălărie texană? Adjunctul SRI e neoconservator?, întrebăm în glumă. Magistratul se uită chiorîș la noi. Spera că sîntem oameni serioși.
Insistăm pe Coldea. Chiar așa de prezent este magul operațional al SRI în acțiunile DNA? ”Pe Coldea l-au văzut zeci de procurori și ofițeri judiciari! El apărea aproape zilnic într-unul din birourile din DNA, care îi fusese pus special la dispoziție”. Asta cînd? ”Pînă să înceapă scandalul cu Udrea, din ianuarie. Acum a mai rărit-o. […] Nu vă e clar că unele dosare vin cu analiza SRI? În mod normal, SRI oferă informații, nu face liniile de gîndire ale urmăririi penale”.
În plus, Coldea a apărut în denunțurile cuplului Cocoș – Udrea ca făcând jocuri politice, poliție politică, trafic cu bani negri, dirijați către o anumită televiziune prietenă. Mai recent, Daniel Dragomir apare în înregistrarea lui Dan Zorella declarând că, la răscumpărarea ziariștilor răpiți în Irak, Florian Coldea ar fi sustras, în beneficiu propriu, o importantă parte a sumei respective.
Nicio acțiune de verificare a acestor ipotetice abuzuri nu a fost deschisă de instituțiile îndrituite ale statului. Iar la toată această pasivitate instituțională, cel puțin suspectă, președintele Klaus Iohannis a adăugat propria sa pasivitate de stâncă, ca un gir.
Cât despre Kovesi (acțiunea plagiatul, acțiunea cucuveaua mov, acțiunea Black Cube, dosarul RCS/RDS, dosarul ROMGAZ) și despre Livia Stanciu (cazul Rarinca, cazul Gutău, „parteneriatul” ICCJ cu DNA), înglodarea președintelui în nisipurile mișcătoare ale propriilor sale dependențe de cele două doamne este evidentă și jenantă.
Vor zice unii că așa e dânsul, mai inerțial în latura sa contemplativă. Scuza asta nu se verifică însă, deloc, când vine vorba de adversari cu risc mai mic pentru propria lui siguranță. Nu s-a sfiit să-l facă pe Ponta și penal și plagiator (chiar înainte de verdictul final), să-l terfelească pe Tăriceanu numindu-l „individ” și amenințându-l cu justiția (aici), să-i refuze lui Dragnea dreptul constituțional de a fi ales și numit etc.
Ce să însemne această dublă măsură prezidențială decât abaterea stridentă (și, cred eu, forțată de șantajiștii săi) a președintelui de la rolul de arbitru și de garant al bunei funcționări a autorităților publice.
Am explicat pe larg, în alte articole, de ce am convingerea că în adâncurile sale machiavelice Klaus Iohannis dorește intens să scape și de Coldea, și de Kovesi (de Livia Stanciu a scăpat, deja, trecând-o pe linie moartă la CCR) și să planteze în locurile acestora persoane pe care el să le controleze și nu ele pe el (cum se întâmplă acum). Dorește, dar îi e frică să acționeze acum, tranșant, impotriva lor. Se teme de instrumentarul lor de șantaj și nu vrea să riște.
Desigur, în multe situații de dramatism extrem, „lucrul bine făcut” înseamnă așteptare, pregătire, slăbirea vigilenței adversarului, administrarea loviturii de grație la momentul oportun, de risc minim pentru succesul acțiunii. Poate că într-o astfel de logică își gândește Klaus Iohannis acest prim mandat. Poate că e vorba de răbdare și tenacitate, nu de lașitate. Există, însă, un risc imens: acceptând, din rațiuni de oportunitate, prea multe compromisuri și abateri de la liberul arbitru și propria conștiință, să nu te trezești într-un final deformat și pervertit iremediabil.
Revenind la întrebarea „ce-aș face eu, în primul rând, în locul lui Klaus Iohannis”?, răspunsul ar fi unul fără echivoc: aș încerca, cu orice risc, să scap de șantaj și de șantajiști. I-aș demite imediat pe cei doi, prezentând în paralel poporului faptul că o fac cu gândul la binele său, cu dorința de a fi președintele pe care el l-a votat și nu un președinte surogat, tras de sfori de păpușari fără scrupule.
Aș încerca să-mi recâștig libertatea de a gândi ce-i bine și de a spune ce gândesc.
Cum să fiu Președintele României și să-mi reprim indignarea publică față de cazul Gutău? Cum să tolerez atâtea procese pierdute la CEDO de țara mea, de bugetul ei și, pe deasupra, să consimt să mai și elogiez sistemul ăsta juridic atât de defectuos? Cum să bag capul în nisip când Ministrul Justiției din țara mea spune că drepturile omului sunt un lux și cum să amuțesc complice în fața condițiilor de exterminare din închisorile românești, în fața perspectivei ca mii de compatrioți (oare nu sunt și președintele lor?) să moară în următorii 2-3 ani cu zile în aceste temnițe lugubre iar, pe deasupra, țara să mai fie și amendată cu 80 milioane de euro pe an pentru sălbăticia administratorilor ei?
Domnule președinte Iohannis: aceste tăceri încurajatoare, aceste susțineri deșănțate ale unor instituții de forță hipertrofiate reprezintă doar câteva dintre consecințele șantajului la care sunteți supus și pe care nu cutezați a-l curma.
A venit timpul să ieșiți din ambiguitate. Și spre binele dumneavoastră, din perspectiva istoriei, dar, mai ales, spre binele românilor.
Căci nu cred că sunteți așa cum vă înfățișează preferințele și orbirile dumneavoastră. Nu puteți fi așa!
https://www.conteledesaintgermain.ro/presedintele-si-santajistii-sai/23-11-2016EditorialeBlack Cube,Cazul Gutau,cazul Rarinca,CCR,cucuveaua mov,Dan Zorella,Daniel Dragomir,dosarul RCS/RDS,dosarul ROMGAZ,Dragnea,Florian Coldea,Iohannis - Arhimede,Klaus Iohannis,labirint,libertatea de constiinta,Livia Stanciu,procese CEDO,santajisti,steaua polara,Tariceanu,Tolontan,ziaristii rapiti in IrakUneori mă întreb ce-aș face, în primul rând, dacă aș fi în locul lui Klaus Iohannis. În locul acestui mare președinte inert care, mai recent, a devenit și un miștocar de gust îndoielnic. „Tocmai EL!” (ca să-l parafrazez); cel complet lipsit de simțul umorului și de aceea atât de...Contele de Saint Germain de Saint Germainsaintgermain66@yahoo.comAdministratorContele de Saint Germain
Comentarii prin Facebook:
Poate ca santajabil e putin spus. Daca tot ce s-a scris in presa (documentat) e real, adica, mijlocirea de adoptii internationale, retrocedarile impotriva legii, achizitiile din de la firme prietene, achizitiile de case (deocamdata s-a dovedit ca doua sunt cu acte false) si toate astea se stiau inca inainte de 2014, eu cred ca pare santajabil inca dinainte de alegerea lui ca primar. Omul s-a dovedit un arivist toata viata lui. Pe mine mai mult ma enerveaza ca unul ca el a avut pretentia sa candideze la o funtie asa inalta, decat cum se manifesta ca presedinte. Mai degraba e o mana cu care se scarpina niste unii (parte din servicii si firmele straine). Dupa idiotenia aia cu Masa Tacerii, in care se scuza ca un cocalar, ca, daca sunt scaune, stai pe ele, ultima cocalareala e asta cu neinvitatul demnitarilor la Cotroceni. Problema e mult mai grava decat pare, asta confunda locatia slujbei sale cu una dintre casele cumparate prin acte false. Si asa cum a dat niste batrani afara din casele lor, asa hotaraste si cine poate intra intr-o institutie. Asta e nivelul omului, cand e lasat sa vorbeasca liber, nu se ridica peste nivelul unei tate, scrasnitul dintilor si jignirea adversarilor politici fiind punctele lui forte, din pacate…Si asta pe banii nostri, nu stiam de ce a dorit sa fie oberchelnerul sef… macar functia asta i s-ar potrivi. Aceasta pretioasa ridicola, mimoza pudica, redevenita virgina dupa ascunderea dosarelor penale nu se gandeste (cu ce?) nicio clipa la legatura pe care o face un roman obisnuit intre atitudinea sa fata de demnitarii romani si faptul ca sarbatorim 100 de ani de la intrarea in razboi impotriva Germaniei, patria lui de suflet. Nu cred ca il santajeaza cineva sa para atat de prost, mai degraba i se permite sa faca si cate ceva de capul lui…
P.S. Manipulare justitiei in folos propriu si as incepe cu procesele de la Alba Iulia, nu se pune?!
Riscă să intre în închisoare Carmen Iohannis, după ce o instanţă a stabilit definitiv că imobilul fusese dobândit prin folosirea de acte false?
Curtea de Apel Braşov a menţinut, pe 16 nov, o decizie dată anul trecut de Tribunalul Braşov, care anula un contract de vânzare-cumpărare încheiat între Klaus Iohannis, soţia acestuia, Carmen Iohannis, Georgeta Lăzurca (mama lui Carmen și soacra lui Klaus Iohannis) şi falșii moştenitori ai unui imobil din centrul municipiului Sibiu (strada Nicolae Bălcescu). Potrivit avocatului Kristian Winzer, organele de urmărire penală se pot sesiza din oficiu sau pot fi sesizate prin plângere penală sau denunț cu privire la infracțiunile care ar fi putut fi comise de Carmen Iohannis
În 2014, instanța a decis anularea contractului de vânzare-cumpărare semnat între Carmen și Klaus Iohannis și falsul moștenitor Ioan Baștea pe 1 iunie 1999, la un notar „penal” din Sibiu. Anterior în 2005, tot Tribunalul Brașov a constatat nulitatea absolută a certificatului de moștenitor emis pe numele soției și soacrei primarului Sibiului, dar și al lui Nicolae Baștea (nepotul falsului moștenitor, Ioan Baștea). Judecătorii au stabilit că statul este proprietarul de drept al imobilelor, deoarece adevărații proprietari muriseră fără a avea moștenitori.
Folosind aceste acte, familia Iohannis a obținut aproape 300.000 de dolari numai din chiria încasată de la Raffeisen Bank, pentru parterul imobilului de pe strada Bălcescu, cel al cărui contract a fost anulat în 2014.
Constatarea unui fals în înscrisuri poate atrage răspunderea penală a celor care s-au folosit de ele, în speță Carmen Iohannis
Opinia juridică lui Kristian Winzer, avocat la Baroul București:”Constatarea de catre instanța de judecată civilă a caracterului fals al unor înscrisuri care au stat la baza obținerii și recunoașterii dreptului de proprietate al familiei Iohannis asupra unor bunuri imobile, cu anularea imediată a înscrisurilor în cauză, naște mai multe discuții în sensul legii penale. Apar astfel două întrebări, legitime din punctul meu de vedere: care a fost participația acestor persoane la falsificarea încrisurilor în cauză, respectiv au folosit aceste persoane înscrisurile astfel falsificate, cunoscând natura lor alterată, în vederea producerii de consecințe juridice?
Este astfel important de clarificat dacă, direct interesată în obținerea dreptului de proprietate asupra imobilelor în cauză, dna Iohannis (posibil chiar împreună cu soțul său) a efectuat anumite acte și fapte materiale care să se circumscrie sferei infracționale a unor fapte penale. Astfel, dacă a determinat, cu intenție, alte persoane să săvârșească infracțiunile de fals în înscrisuri, domnia sa poate avea calitate de instigator la săvârșirea acelor infracțiuni. Dacă a înlesnit sau ajutat, cu intenție, în orice fel, la falsificarea înscrisurilor în cauză, calitatea ar fi de complice. Iar dacă domnia sa a săvârșit, nemijlocit, infracțiunile în cauză, poate fi cercetată în calitate de autor. Este important de avut în vedere faptul că, din punct de vedere al pedepsei penale posibil aplicabile, nu există nicio diferență: ar primi din partea instanței de judecată aceeași pedeapsă, ținându-se cont, evident, de toate circumstanțele agravante și atenuante care pot contribui la indivualizarea pedepsei.
În situația în care nu ar avea o participație la săvârșirea infracțiunilor de fals în înscrisuri, dar ar fi folosit înscrisurile falsificate, cunoscând natura lor falsă, pentru obținerea dreptului de proprietate și ulterior pentru efectuarea unor acte de dispoziție în legătură cu bunurile imobile, de exemplu le-ar fi închiriat unor terțe persoane, obținând astfel însemnate beneficii ilicite, doamna Iohannis (posibil chiar împreună cu soțul său), ar putea fi cercetată penal și posibil condamnată pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals.
Dacă vor fi sesizate în legătură cu săvârșirea acestor posibile fapte penale, organele de urmărire penală vor putea efectua acte specifice care să confirme sau să infirme, dincolo de orice îndoială rezonabilă, posibila iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, în scopul direct și imediat al obținerii unor foloase necuvenite, prin falsificarea scrierii și subscrierii acelor înscrisuri și folosirea lor ulterioară.
Organele de urmărire penală se pot sesiza din oficiu sau pot fi sesizate prin plângere penală sau denunț, acesta din urmă putând fi formulat de către orice persoană fizică sau juridică care ar avea cunoștință despre săvârșirea acestor infracțiuni”
După cum se știe Klaus Werner Iohannis are imunitate penală pe perioada exercitării mandatului de președinte al României. De menționat totuși că judecătorii Tribunalului Brașov au respins, în 2014, apărările lui Klaus Iohannis, inclusiv aceea prin care acesta a pretins că a fost cumpărător „de bună credință” al jumătății casei de pe Bălcescu.
Argumentul „bunei credințe” a primarului Iohannis a fost respins de judecători, deoarece soția lui Klaus s-a pretins moștenitoarea lui Baștea Nicolae, cu ajutorul unor înscrisuri false, „executate” la Primăria Porumbacu de Jos, localitatea de baștină a falșilor moștenitori. „Cauza ilicită izvorâtă din fraudarea legii ce a invalidat certificatul de moștenitor se extinde și asupra contractului de vânzare-cumpărare subsecvent, (…) pârâtul Klaus Werner Iohannis nefiind apărat de prezumția de bună credință, față de amploarea operațiunii ilicite rezultată din hotărârile judecătorești definitive pronunțate”, au consemnat judecătorii.
”Această soluție nu e bună, mă nemulțumește, împreună cu avocații mei căutăm cea mai bună soluție de contestare.” declara Klaus Iohannis
Baroane
de Tudor ARGHEZI
Ce semeţ erai odinioară, dragul meu, de n-ai mai fi fost. Şi ce mojic! Ce mitocan! Ce bădăran! Nu te mai recunosc. Parcă în hainele tale a intrat alt om şi parcă celălalt a plecat în pielea goală, pe undeva, prin ceruri ori iad.
Botul nu-ţi mai e aşa gros, fălcile ţi-s mai puţin dolofane şi ai început, Doamne!, să şi surâzi cu buzele alea groase, şterse de unsoare. Ceafa ţi s-a mai tras, guşa s-a mai moderat, burta caută un relief mai aproape de spinare. Nici părţile de dindărăt nu mai sunt atât de expresiv dominante, dedesuptul croielii scurte.
Cred că nu mai iei dimineaţa patru cafele cu lapte, o halcă de şuncă şi opt prăjituri, cu care ţi-ai pus din nou în funcţiune intestinul gros, anemiat de răbdări prăjite. Te umpluseşi bine, până la râgâială. Ţi-aduci aminte ce sfrijit erai pe când erai sărac şi cum ne pălmuia căutătura ta aţâţată după ce te-ai procopsit. Îndopat cu bunurile mele, nu-ţi mai dam de nas şi ţi s-a părut că eram pus pe lume ca să slujesc mădularele tale, burţii, guşii, sacului şi dăsagilor tăi: ăsta era rostul meu, a trebuit să-l aflu de la tine, flămândule, roşcovanule, boboşatule, umflatule.
Mi-ai împuţit salteaua pe care te-am culcat, mi-ai murdărit apa din care ai băut şi cu care te-ai spălat. Picioarele tale se scăldau în Olt, şi mirosea pănă la Calafat, nobilă spurcăciune!
I-auzi! Vrea să-mi fie stăpân şi să slugăresc la maţele lui, eu care nu m-am băgat rândaş nici la boierul meu. Vrea trei părţi şi din văzduhul meu, ca să răsufle în răcoarea mea numai el. Lasă-mă să-mi aleg stăpânul care-l vreau eu, dacă trebuie să mă robesc, nu să mă ia la jug şi bici, înfăşcat de ceafă, cine pofteşte.
Uită-te, mă, la mine! Baroane! Să ne desfacem hârtiile amândoi, eu zapisul şi hrisoavele mele, scrise pe cojoc, şi tu zdrenţele tale. Scrie pe ale tale Radu? Nu scrie!… Scrie Ştefan? ? Nu scrie!… Scrie Mihai, scrie Vlad, scrie Matei? Nu! Păi ce scrie pe cârpele tale? Degete șterse de sânge?
Mi-a ieşit o floare-n grădină, ca o pasăre roşie rotată, cu miezul de aur. Ai prihănit-o. Ţi-ai pus labele pe ea şi s-a uscat. Mi-a dat spicul în ţarină cât hulubul şi mi l-ai rupt. Mi-ai luat poamele din livadă cu carul şi te-ai dus cu el. Ţi-ai pus pliscul cu zece mii de nări pe stânca izvoarelor mele, şi le-ai sorbit din adânc şi le-ai secat. Mocirlă şi bale rămân după tine în munţi şi secetă galbenă pustie în şes. Şi din toate păsările cu graiuri cântătoare, îmi laşi cârdurile de ciori.
Începi să tremuri acum, căzătură. Aşa s-a întâmplat cu toţi câţi au umblat să-mi fure binele ce mi l-a dat Dumnezeu. Te-ai cam subţiat şi învineţit. Obrazul ţi-a intrat în gură, gulerul ţi-a căzut pe gât ca un cerc de putină uscată. Dacă te mai usuci niţel, o să-ţi adune doagele de pe jos. Ce floacă plouată-n capul tău! Ce mustaţă pleoştită! Ce ochi fleşcăiţi! Parcă eşti un şoarece, scos din apă, fiartă, de coadă, Baroane…
În iunie 2016 senatorul ALDE, Cristiana Anghel, face o solicitare Judecătoriei Sibiu (aceasta la rândul ei Arhivelor Naționale – Sibiu) prin care cere o copie integrală a dosarului. Răspunsul este unul neașteptat – DOSARUL A FOST TOPIT!
Este vorba de o chemare în judecată a Primăriei Sibiu de către FDGR prin care solicitau să fie recunoscuți ca și succesori de drept al Grupul Etnic German (considerată organizație nazistă) pentru a putea solicita și dobândi retrocedarea bunurilor care i-au fost confiscate acestuia de autoritățile comuniste. Judecătoria Sibiu le-a dat dreptate, iar primăria condusă atunci de șeful FDGR național la acea dată, Klaus Iohannis, nu a făcut recurs și decizia a rămas definitivă.
În data de 26 februarie 2007, Hans Klein (preot evanghelic şi consilier local FDGR), în calitatea sa de preşedinte al organizaţiei municipiului Sibiu a Forumului Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R.), a depus la Judecătoria Sibiu o Cerere de chemare în judecată împotriva municipiului Sibiu reprezentat de primarul Klaus Iohannis (şeful lui Klein în F.D.G.R., Iohannis fiind preşedintele organizaţiei la nivel naţional!) şi Consiliului Local Sibiu, unde F.D.G.R. avea majoritate absolută la acea dată, 16 consilieri (printre care şi „petentul” Hans Klein) din totalul de 23. Iată ce cerea Hans Klein în acţiunea civilă depusă la Judecătoria Sibiu: „Vă rugăm să constataţi calitatea de succesor în drepturi al organizaţiei noastre faţă de Grupul Etnic German (Deutsche Volksgruppe)”
Grav este că, devenit președinte, Klaus Iohannis a dat ordin să fie șterse toate urmele privind abuzurile fantastice făcute de el, ca primar, și de magistrații complici în reactivarea unei organizații hitleriste:
Si niste adevăruri despre Klaus Werner Johannis aflate de jurnalistul Albin Marinescu
Klaus Werner Iohannis: „Din 2001, m-am gândit să fiu preşedintele României, când au început jurnaliştii să mă întrebe” Nu l-a intrebat nimeni dar ce conteaza la el inca o minciuna.
Adevărul este că Iohannis nu s-a gândit doar din anul 2001 la ocuparea fotoliului de la Cotroceni, el fiind pregătit, de către emisari ai Germaniei, pentru un rol la vârful politicii româneşti încă de pe vremea când România era condusă de Nicolae Ceauşescu. Relevant este, în acest sens, discuţia pe care a purtat-o cu nişte colegi profesori într-o delegaţie la Cluj Napoca. Atunci, în vara anului 1989, întrebat fiind de colegi de ce nu emigrează în Germania, ca majoritatea saşilor sibieni, profesorul de fizică Iohannis Klaus Werner a afirmat că regimul comunist o să cadă în curând, lucru de neconceput de către românii de rând! Doar o persoană bine informată din exterior putea să ştie de proiectele care se urzeau în laboratoarele occidentale. Totuşi, neîncrezători în premoniţia lui Klaus, interlocutorii au insistat, întrebându-l de ce nu emigrează, rămânând să revină dacă într-adevăr Ceauşescu o să fie înlăturat de la putere. Răspunsul a fost sincer şi tranşant: „Nu pot, fiindcă am misiunea mea aici!”. Iată că a găsit si trambulina ideală pentru a-şi îndeplini misiunea şi a ajunge la Cotroceni, în fruntea statului român: Partidul Naţional Liberal. Te umflă râsul când observi că acest sas parvenit şi oportunist nu are nici o legătură cu denumirea partidului, el nefiind de naţionalitate română şi nici liberal fiindcă o viaţă întreagă a muncit ca bugetar!
Apropriat al președintelui României, Bernd Fabritius este un sas homosexual originar din Agnita (unde Iohannis a fost profesor de fizică) ajuns parlamentar în Germania, el fiind și președintele Asociației Sașilor Transilvăneni din Germania. A devenit succesorul revizionistei Erika Steinbach la conducerea așa-zisei „Uniuni a etnicilor germani expulzaţi”.
Erika Steinbach, fosta preşedintă a Uniunii Asociaţiilor Etnicilor Germani Expatriaţi (sau Uniunea etnicilor germani expulzaţi / Uniunea Izgoniţilor) – Bund der Vertriebenen (BdV) FORMATĂ DE FOŞTI NAZIŞTI SAU URMAŞI AI ACESTORA DIN FOSTELE PROVINCII ALE REICHULUI ŞI DIN ESTUL EUROPEI (http://www.dw.com/ro/nazi%C5%9Fti-la-conducerea-primelor-asocia%C5%A3ii-postbelice-ale-germanilor-expulza%C5%A3i/a-16408488) PROMOVEAZĂ O POLITICĂ REVIZIONISTĂ ŞI DE DISCULPARE A GERMANIEI pentru ororile comise în al Doilea Război Mondial. Aceste demersuri au declanşat un adevărat scandal în Polonia, unde Erika Steinbach este considerată făţiş ca fiind nazistă.
Septembrie 2010, Klaus Iohannis primea de la Erika Steinbach placheta de onoare din partea Uniunii Asociaţiilor Etnicilor Germani Expatriaţi. Prietenie între doi revizioniști hitleriști!!!
Bernd Fabritius este descendent direct al unuia dintre şefii minorităţii fasciste germane din România, Fritz Fabritius, fondatorul Partidului naţional-socialist al germanilor din România și adept al lui Adolf Hitler. În luna mai 1933, Fritz Fabritius a fondat Partidul naţional-socialist al germanilor din România care propagă ideile naziste, membri săi purtând uniformele paramilitare naziste şi folosind zvastica drept simbol. Ulterior această organizaţie, împreună cu altele similare, s-au reunit în Grupul Etnic German din România (Deutsche Volksgruppe in Rumänien), la care a aderat şi Biserica Evanghelică, considerând că Adolf Hitler e mai important şi mai aproape de saşii transilvăneni decât Dumnezeu. Grupul Etnic German a militat, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pentru crearea unui nou stat, denumit Donauland („Ţara Dunării”), din care urmau să facă parte Transilvania şi Banatul, ca parte din Mitteleuropa.
Un antiromân foarte vocal în Germania, Bernd Fabritius este un homosexual care trăiește într-un parteneriat oficial cu alt barbat, fiind des invitat în emisiunea efeminatului Rareș Bogdan, alt fățarnic care pozeaza în patriot. Fabritius este foarte apropiat de Iohannis și s-au vazut de nenumărate ori în Germania și la Sibiu, unde parlamentarul german are ore la Universitatea Româno-Germană.
Cea mai valoroasă decoraţie germană a primit-o Klaus Iohannis de la Otto Schily, fostul ministru de Interne al Germaniei, în ziua de 11.12.2007 pentru reușita cu FDGR succesor al Grupului Etnic German din același an, mișcare care a deschis calea spre retrocedări masive de imobile către etnicii germani. Acesta l-a decorat pe primarul Sibiului, Klaus Werner Iohannis şi pe succesorul său la Ministerul de Interne, Wolfgang Schauble, din partea Societăţii Germane! La schimb, Otto Schily a devenit și el „cetățean de onoare al Sibiului”, desi nu are nimic, în clin sau în mânecă, cu orașul! Atât la alegerile locale din anul 2000, când candidatul sas a ieşit primar mai scremut, din al doilea tur, cât şi la cele din 2004, cu succesul „uluitor” de aproape 90 la sută în rândul electoratului român, Sibiul a fost vizitat, cu o săptămână înainte de prezentarea populaţiei la urne, de ministrul de Interne al Germaniei, Otto Schily. Prima intervenţie directă a Germaniei în politica românească şi totodată amestec în treburile interne ale României s-a produs în anul 2000, când Otto Schily, ministrul de interne al Germaniei, la vremea respectivă, a vizitat Sibiul, chiar la prima candidatură a lui Klaus Werner Iohannis. Atunci Schily a avut o întrevedere secretă cu colonelul Nechifor Ignat, şeful SRI Sibiu. Urmarea? Iohannis a ieşit primar, iar la scurt timp Ignat a fost avansat în grad (general de brigadă) şi mutat în structura centrală de la Bucureşti, devenind şef de direcţie în S.R.I. la nivel naţional. Decoraţia primită de Iohannis în anul 2007 este cea mai înaltă distincţie din Germania și a fost înmânată pentru merite deosebite aduse Germaniei!!! Şi noi care credeam, ca nişte naivi, că Iohannis slujeşte România. Această înaltă decorație se acordă doar cetățenilor germani, deci în mod cert Klaus Iohannis are și cetățenie germană!
Johannis a fost decorat, imediat după câştigarea alegerilor din 2004, de către vicepreşedintele de atunci al Parlamentului german, Susanne Kastner, aceasta fiind mai mult la Sibiu, cu un rol activ propagandistic în acel an electoral, decât în Parlamentul german, de unde primea salariul!
Susanne Kastner a continuat să se amestece în problemele interne ale României ducând o propagandă furibundă pentru numirea ca premier, în anul 2009, a protejatului ei, Klaus Werner Iohannis, la postul de televiziune ,,Realitatea” – nici că se putea în alt loc! – alături de Emil Hurezeanu („Hure” înseamnă curvă în limba germană!), Mircea Dinescu, cel care merge anual în Germania pentru schimbarea cipului din căpăţâna-i găunoasă şi C.T. Popescu, salahorul – chiar şi ca aspect – oligarhilor financiari din România! Să nu uităm că patronul Realităţii era pe vremea aceea Sorin Ovidiu Vântu. Chiar şi preluarea, în anul 2007, de către oraşul Sibiu a titlului onorific de „Capitală culturală europeană” a fost speculată propagandistic la maximum în favoarea lui Iohannis, deşi meritul pentru alegerea Sibiului a aparţinut exclusiv ex-ministrului ţărănist Ion Caramitru. Permanent Klaus Iohannis s-a folosit de Sibiu pentru a-şi promova propria imagine!
Emil Hurezeanu, propagandistul personal al lui Klaus Werner Iohannis, a fost numit de acesta din urmă ambasador în Germania, deși la ora numirii avea doar cetățenie germană! Tare, nu? Să numești ambasador al României în Germania un cetățean german! Ulterior, după nominalizarea ca ambasador, Emil Hurezeanu a solicitat de urgență și cetățenia română.
Interesul Germaniei a fost, iniţial, de a-şi stabili un cap de pod în Est prin recolonizarea germană a Sibiului. Doar din 2007 s-a luat decizia de a-l propulsa pe Klaus Werner Iohannis în fruntea statului român, care devenise în întregime o umilă colonie. Decizia candidaturii lui Klaus Iohannis la preşedinţia României datează din vara anului 2007. Atunci, la întâlnirea anuală a Clubului Economic German din Transilvania, care a avut loc în comuna Biertan, judeţul Sibiu, s-a stabilit ca primarul sibian să participe, ca independent, la alegerile din 2009 cu sloganul electoral: „Pentru ca România să arăte ca Sibiul!”. Însă Traian Băsescu le-a tăiat nemţilor entuziasmul, fluturând cele două dosarele penale ale lui Iohannis de la DNA şi ameninţând cu puşcăria! În cazul în care Iohannis renunţa la candidatură, se clasau şi dosarele. Şantajul a avut efectul scontat şi înţelegerea a fost respectată, ca între mafioţi. După ce s-a închis lista candidaturilor la alegerile prezidențiale din anul 2009, hopa și procurorul Țuluș, împreună cu subalterna-amantă Claudia Roşu (devenită ulterior soție) cu NUP-urile lor salvatoare! „Proiectul Iohannis” din campania electorală a anului 2009 – cu acesta ca viitor premier al României – avansat de Crin Antonescu, trepădușul desemnat de oculta globalistă ca „lansator” al mediocrității săsești atunci și după patru ani – în 2013, nu a mai prezentat un pericol pentru Traian Băsescu.
Partea tragică pentru Traian Băsescu este că „roata s-a întors” și Iohannis nu uită şi nici nu iartă! La fel a făcut şi la Sibiu, a călcat pe cadavre ca să se răzbune pe cei care l-au contrat. Kovesi a schimbat rapid barca, fiind reconfirmată de Iohannis în funcţie, iar procurorul general Lazăr a fost adus de acelaşi Iohannis de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia tocmai pentru obedienţa sa şi muşamalizarea dosarelor de corupţie în care era implicat primarul sibian, în special a retrocedărilor abuzive către FDGR, după declararea acestuia în instanţă (total ilegal!) ca succesor al organizaţiei hitleriste Grupul Etnic German, desfiinţată de regele Mihai în octombrie 1944 prin decret-lege.”
Habar nu ai, popor român, ce ți se pregătește! “”
Un pamflet de pe net.
“Tovarășului Klaus Iohannis, urări călduroase la aniversarea a doi ani de președinție
Herr Gauleiter, Dragă Tovarășe,
Cu cele mai alese sentimente de profundă dragoste, stimă şi preţuire, vă rugăm să ne permiteţi, mult stimate şi iubite tovarăşe Klaus Johannis, să ne unim în gând cu ţara şi să vă adresăm din Hermannshit-ul natal, la aniversarea a DOI ani de glorioasă activitate revoluţionară în fruntea coloniei numită România, cele mai calde şi respectuoase felicitări, împreună cu urarea fierbinte de multă sănătate şi viaţă îndelungată, de nesecată putere de muncă, spre binele şi prosperitatea orânduirii capitaliste, spre ridicarea ei în glorie şi măreţie, pe cele mai luminoase culmi ale internaționalismului și globalismului.
Sărbătorind în strânsă unitate şi cu impresionantă însufleţire ziua aniversară şi strălucita dumneavoastră activitate revoluţionară, noi cu toţii dăm expresie admiraţiei profunde, preţuirii şi nemărginitei recunoştinţe faţă de cel mai iubit şi respectat fiu al familiei Iohannis, faţă de dumneavostră, mult stimate şi iubite tovarăşe KLAUS IOHANNIS! Sunteți omul cu sex incert pe care poporul l-a ales să-i conducă destinele într-o perioadă crucială din istoria sa şi care în funcţiile de supremă răspundere ce i-au fost încredinţate, a dovedit cu strălucire că este suflet din sufletul neamului german, că nimic nu-i este mai scump decât gloria şi măreţia patriei, indiferent care o fi ea! Sunteți astrul care va determina bunăstarea şi fericirea oamenilor muncii de aici și de aiurea!
Înconjurându-vă cu cele mai alese sentimente, concentrăm în urările pe care vi le adresăm din toată inima şi cu toată dragostea, admiraţia şi respectul nostru PROFUND, așa cum știm că vă place, mult stimate şi iubite tovarăşe KLAUS IOHANNIS! Sunteți un strălucit erou între marii eroi ai istoriei noastre europene și evocăm cu imensă bucurie şi mândrie sibiană proeminenta personalitate şi glorioasa dumneavoastră activitate de făuritor al celei mai înălţătoare epoci planetare, conducător înţelept şi vizionar al amplului proces de edificare a coloniei noastre spre globalism!
Erou al păcii, prieteniei şi colaborării între toate popoarele lumii, în afară de ruși și chinezi.Toţi oamenii muncii din landul SIBIU, asemenea întregului nostru partid conducător, FDGR, exprimăm şi de această dată cele mai profunde sentimente de mândrie locală pentru modul strălucit în care dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe KLAUS IOHANNIS – personalitate proeminentă a epocii contemporane – contribuiţi la soluţionarea marilor probleme ale lumii: instaurarea unei noi ordini mondiale, instalarea toleranței și a unui climat de înţelegere între heterosexuali și homosexuali, colaborare şi cooperare între toate armatele NATO, înarmarea obligatorie şi zgândărirea rușilor cei răi.
LA MULŢI ANI, mult iubite şi stimate tovarăşe KLAUS IOHANNIS!
Un grup de oameni ai muncii, rămași fără locuri de muncă”
Da, conte. Cu multi ani in urma, mi-a povestit cineva care l-a cunoscut indeaproape cat de puternic, dur, razbunator, neinduplecat si tenace e in urmarirea intereselor personale, familiale si de grup, poate chiar depasind limitele normalului, in patologic. Asa ca uimirea mea a fost mare, vazand forma asta de viata amorfa sub care se prezinta acum. Logic, am ajuns si eu la concluzia ca e santajat, dar si ca nu poate fi atat de prost precum pare, prin urmare joaca. Si mi s-a confirmat asta la un moment dat cand a exagerat, ca unul cum stiam ca e el n-ar spune nici cu pistolul in coaste ceea ce a spus atunci.
Desigur, în multe situații de dramatism extrem, „lucrul bine făcut” înseamnă așteptare, pregătire, slăbirea vigilenței adversarului, administrarea loviturii de grație la momentul oportun, de risc minim pentru succesul acțiunii. Poate că într-o astfel de logică își gândește Klaus Iohannis acest prim mandat. Poate că e vorba de răbdare și tenacitate, nu de lașitate,,.
Este o premisa falsa in care nici dv. nu credeti, Conte!Mai mult o speranta in care v-ati dori sa credeti. Ca Johannis e santajat de sistem e usor de recunoscut, pornind de la discursul sau la CSM si colaborarea cu premierul Ponta (consultari saptamanale) de la inceputul mandatului sau si trecand la situatia de azi, de sustinator fatis a actiunilor sistemului, inclusiv prin inlaturarea lui Ponta (impusa si fortata de sistem). Ca sa scapi de ei acum e greu, caci ai nevoie de PSD de care te-ai indepartat, depasind limitele unei coabitari politice.Si atunci, cum sa-i schimbi pe Coldea si Kovesi (astia doi ar trebui inlaturati amandoi o data, caci ei lucreaza in tandem, sunt se pare agenti CIA amandoi si se pare ca au avut si o relatie extraconjugala pana in iunie 2015)? Pai, ar mai dori oare, PSD-ul sa colaboreze la asa ceva?Apoi, guvernul asta ,,tehnocrat,, este impanat cu multi securisti, care le pot prelua locul.Raluca Pruna, de exemplu.Poate ca premierul Csallos nu e securist, dar e in relatii de rudenie cu cineva din serviciile secrete franceze.Si apoi, prestatiile sale de la Bruxelles si de la Bucuresti ( ,,guvernul 0,, fonduri atrase) sunt favorabile Frantei, dar si Germaniei si altora din vechea UE.Pai decoratiile alea franceze pt. Coldea si Kovesi n-or fi ele chiar degeaba, nu?
Revenind la presedintele nostru, oricum, si daca sta si asteapta, tot spre asta se indreapta , adica marele santaj din 2019 care sa-l determine sa nu mai candideze si impreuna cu partidul sau obedient (in mare pierdere de viteza) s-o sustina pe Kovesi-Lascu la prezidentiale. Deci deznodamantul pare a avea aceeasi turnura. Inclin sa cred Conte, ca va accepta santajul, sustinand-o impreuna cu PNL-ul (rusinoasa postura pt.acest mare partid istoric) pe Kovesi-
Mi-as permite niste consideratii personale la documentul contelui, de altfel excelent dupa cum au afirmat si altii pe acest blog.
In primul rand , nu cred ca stim cu adevarat cum a evoluat presedintele actual când era la Sibiu, cine l-a sustinut in actiunile sale de si-a facut rost de o avere destul de dubioasa (din “meditatii” avand “noroc” nu ca alti profesori meditatori…) si care a fost rolul forumului german in aceasta chestiune ca si a unor servicii straine, BND, AVO etc…
In al doilea rand, nu cred ca-i lamurit nici cum a ajuns in fruntea PNL si care a fost rolul, suspect cred eu, a lui Crin Antonescu in treaba asta , cel care se si retrage din politica acum!.
In al treilea rand, nu cred ca presedintelui actual ii este frica de Coldea, Kovesi, Stanciu etc, acestia fiind functionari superiori mosteniti de la Basescu si care sigur fac obiectul a unui troc cu fostul presedinte si de altfel tot sigur este ca sustinatorii de afara a presedintelui sunt mult mai puternici si influenti decat Coldea&co….Mai cred ca toate asa zisele dezvaluiri si scandaluri actuale sunt simple pocnitori electorale care se vor dezumfla dupa alegeri , presedintele patronand aceasta cloaca electorala mostenita, in care nu poate face ordine inca.
Ca observatie finala, nu cred ca trebuie sa-i plangem de mila lui Dragnea&PSD fiindca in mod normal ei ar fi trebuit sa nici nu mai participe la alegeri dupa prestatia penibila de abandon al guvernului (Ponta) si de sustinere a guvernului technocrat Ciolos, facute de frica.
De frica cui ??!…mai discutam…
Conte, ai face ceea ce spui chiar daca ai sti ca , de fapt, n-ai cistigat alegerile prezidentiale?
Desigur, intreb asta doar asa, ca un exercitiu de logica, fiindca stie oricine ca ASA CEVA, in Romania, este ABSOLUT EXCLUS. La noi, nimeni n-a furat, nu fura si nu va fura voturi. In afara de nemernicul ala de Dragnea!?
Presedintele Johannis continua basismul fara Basescu dar cu structurile si personajele campului tactic basescian
PAS CU PAS, proiectul de distrugere a Romaniei se derulează implacabil
1) Extincţia populaţiei: Emigrare masivă, forţată de slăbirea rapidă şi dramatică a economiei naţionale şi de existenţa unei săracii care plasează România pe locul doi în Europa, cu 40% din totalul populaţiei aflat sub pragul de subzistenţă
-Exodul creierelor – medici, ingineri, informaticieni, cercetători, specialişti din toate domeniile.
-Natalitate în picaj accentuat – Romania se află în al 26-lea an de declin demografic. Dacă la începutul anului 1990 România avea 23,2 milioane de locuitori, în anul 2015 are o populaţie de sub 20 de milioane.
Creşterea ratei sinuciderilor
-Sistemul medical în colaps – lipsa fondurilor de la bugetul de stat şi a medicilor etc.
-Practicarea unui sistem de învăţămât total neperformant
„Ubi bene, ibi patria” (Unde este bine, acolo este patria) devine „Ubi panis, ibi patria!” (Unde este pâine, este patria)
2) Neantizarea teritoriului naţional.
Vânzarea şi concesionarea de terenuri cetăţenilor străini, în baza unor legi inacceptabil de permisive. – S-a terminat cu „Nu ne vindem ţara!”. Jupuirea României prin retrocedări frauduloase de bunuri immobile – case, terenuri/munţi, păduri etc. – chiar şi sate întregi(!) cu bisericile şi cimitirele lor, pădurile defrişate masiv imediat după dobândirea lor în instanţă. Despăgubiri uriaşe, urmare a unor supraevaluări exagerate – permise de o legislaţie special concepută pentru jaf şi acordate inclusiv cetăţenilor străini, printre care chiar şi moştenitori ai unor hortişti şi criminali de război(!).
Corruptissima republica plurimae leges” (Statul cel mai corupt are şi cele mai multe legi), dicton al istoricul Publius-Cornelius Tacitus
3)Spolierea economiei naţionale.
Românii trăiesc drama unor fenomene economice care parcă fac parte dintr-o nedescoperită încă „Lege a distrugerii accelerate”
4) Corupţia endemică
“România este mare, cine fură ăla are!”, „Ţara noastră îi bogată, fură tăţi şi nu să gată!”- ziceri din popor. „Vă rugăm să ne scuzaţi, nu producem cât furaţi!” – lozincă scandată la demonstraţiile de stradă.
România este percepută drept una dintre cel mai corupte ţări din Europa
5) Distrugerea patrimoniului cultural naţional.
Furtul la dimensiuni monstruoase – monede dacice, artefacte, obiecte de artă populară, tablouri, icoane, mobilier religios, bijuterii, elemente și chiar structuri din case populare
Restituiri ilegale de bunuri de patrimoniu.– vezi şi afacerea GOJDU.
Zeci de şantiere arheologice au fost pur şi simplu abandonate.
6) Slăbirea Bisericii Ortodoxe Române – Ortodoxia este percepută ca religie naţională în Romania, în primul rând datorită faptului că 86,8% din populație este de această confesiune.Presiuni şi sprijin material din partea unor cercuri oculte din exterior pentru dezvoltarea în România a mişcărilor de emancipare a homosexualilor – având ca efecte directe disoluţia instituţiei familiei şi subminarea moralei creştine.
În Pastorala de Crăciun din 2014, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, IPS Pimen, a spus: „Credinţa noastră nu este un articol de import. Ea este sufletul cu care s-a născut poporul român. Este temelia vieţii noastre sufleteşti, e centrul ei de greutate, este siguranţa noastră în faţa neprevăzutului nostru istoric. Şi nu avem noi dreptul, şi nicio generaţie nu-l are, de a înstrăina sau profana, după gustul timpului, acest străvechi şi sfânt patrimoniu naţional al tuturor veacurilor şi generaţiilor româneşti … Or, eliminarea religiei din şcoli este un atentat la fiinţa noastră naţională, la credinţa neamului nostru românesc, este o ofensă a maiestăţii divine”.
7) Discreditarea sentimentului naţional.
Ridiculizarea noţiunii de patriotism. Aruncarea în derizoriu a valorilor naţionale. Crearea psihozelor facebookiste – componentă a manipulărilor cu ţinte globaliste -. Intoxicarea tradiţiilor naţionale şi a folclorului românesc – manelismul -.
Un popor fără tradiţii este un popor fără viitor“ – politicianul Columbian Alberto Lleras Camargo.
8. Diabolizarea poporului
Promovarea pe plan mondial a unor imagini deformate în mod grotesc despre români, cu generalizări defăimătoare şi profund umilitoare. Românii, cei mai fioroşi hoţi, tâlhari şi criminali. Holocaustul din România hipertrofiat. Comunismul cel mai nemilos din lume. “Revoluţia” din ’89, cea mai sângeroasă. Dictatorul cel mai odios – Nivelul de inteligenţă al românilor printre cele mai scăzute
Trădătorii/vânzătorii de ţară cei mai eficienţi. Oportuniştii cei mai jalnici.
Concluzii
Tendinţele aproape suicidare ale evoluţiei României, în acest prim sfert de secol 21, vin ca o mănuşă pe mâna tot mai viguroasă a NOII ORDINI MONDIALE – NOVUS ORDO SECLORUM – Vestea bună (good news) – dacă ne încălzeşte cu ceva, eventual că moare şi capra vecinului – este că nu suntem singurii în această situaţie. Vestea proastă (bad news) este că noi suntem în vârful lănciilor şi nu este nici o noutate (no news) că ţintele ce urmează a fi străpunse – „glasul sângelui”, apartenenţa la o rasă, la un popor, la o cultură, la o religie– au o duritate redutabilă, care le-a permis să reziste de la începuturile omenirii până în prezent. Originea etno-culturală este considerată, mai ales în cercurile naţionaliste, ca fiind „ultima linie de rezistenţă împotriva haosului”.(V. M)