Scorul acestui articol
[Total: 37 voturi. Media: 4.5]

Uneori mă întreb ce-aÈ™ face, în primul rând, dacă aÈ™ fi în locul lui Klaus Iohannis. În locul acestui mare preÈ™edinte inert care, mai recent, a devenit È™i un miÈ™tocar de gust îndoielnic. „žTocmai EL!” (ca să-l parafrazez); cel complet lipsit de simțul umorului È™i de aceea atât de inautentic când apelează la ironii.  Îmi pun această întrebare din dorința de a-l înțelege cât de cât È™i de a nu accepta pe nemestecate versiunile aparențelor nefavorabile care circulă în legătură cu domnia sa.

Desigur, pentru succesul jocului, ar trebui să-mi asum È™i trecutul său. Cel puțin pe acela zăbrelit de umbre defăimătoare, dezvăluit în presă, cu case dobândite discutabil È™i cu participarea la prezidențiale înlesnită de manevrele oculte ale lui Florian Coldea È™i de complicitatea mucilaginoasă a Liviei Stanciu.

Dacă aÈ™ fi PreÈ™edintele României, prima miÈ™care asupra căreia m-aÈ™ concentra, nenegociabil È™i cu orice risc, ar fi să mă eliberez de sub presiunea oricărui potențial È™antaj. Un preÈ™edinte È™antajabil înseamnă un dublu impostor: el nu mai e el ci È™antajiÈ™tii săi, el nu îi mai reprezintă pe cei care l-au votat ci pe È™antajiÈ™tii săi.

Dar cum să te eliberezi de aceia care au comis abuzuri pentru tine È™i cărora le datorezi ascensiunea ta de azi? În primul rând, ar fi moral? Și, apoi, ar fi posibil?

Simplificând la maximum labirintul, o abordare ar fi să cauți pe cer steaua ta polară È™i să faci orice, urmând-o, numai să nu te învârți în cerc. Steaua mea polară, dacă aÈ™ fi preÈ™edinte, ar fi libertatea mea de conÈ™tiință. După ea m-aÈ™ ghida È™i, pentru păstrarea ei permanentă în câmpul meu vizual, m-aÈ™ lupta fără compromisuri.

Căci Constituția României, la articolul 29, spune: „ž…Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credință religioasă, contrare convingerilor sale”.

Celor doi îndatoritori otrăviți menționați anterior, Coldea È™i Stanciu, s-a adăugat, după alegerile din decembrie 2014, È™i zeloasa Kovesi. Devenită, între timp, din al treilea picior al mesei, punctul de sprijin prin intermediul căruia domnul Iohannis – Arhimede È™i-a propus să răstoarne pământul rotundei (încă) Românii.

Acest trio, acum, pare a-l fi captivizat pe domnul preÈ™edinte. Nu spun eu asta, din subiectivismul pe care mi-l recunosc È™i cu care încerc să lupt în fiecare articol, ci faptele domnului preÈ™edinte (sau, mai degrabă lipsa acestora) prin care ar fi trebuit să reacționeze la erori grosolane ale celor trei.

Multă vreme Coldea a fost conducătorul din umbră al DNA (poate mai este È™i acum). Nu a contestat niciodată, nici el È™i nici instrumentul Kovesi, dezvăluirea lui Tolontan. „Florian Coldea stătea cu picioarele încruciÈ™ate È™i lungite pe masă. Pe cap avea o pălărie din aceea de cowboy, cum să v-o descriu, de stil texan, cum purta George Bush”, povesteÈ™te magistratul.

Pălărie texană? Adjunctul SRI e neoconservator?, întrebăm în glumă. Magistratul se uită chiorîÈ™ la noi. Spera că sîntem oameni serioÈ™i.

Insistăm pe Coldea. Chiar aÈ™a de prezent este magul operațional al SRI în acțiunile DNA? „Pe Coldea l-au văzut zeci de procurori È™i ofițeri judiciari! El apărea aproape zilnic într-unul din birourile din DNA, care îi fusese pus special la dispoziție”. Asta cînd? „Pînă să înceapă scandalul cu Udrea, din ianuarie. Acum a mai rărit-o. […] Nu vă e clar că unele dosare vin cu analiza SRI? În mod normal, SRI oferă informații, nu face liniile de gîndire ale urmăririi penale”.

În plus, Coldea a apărut în denunțurile cuplului CocoÈ™ „“ Udrea ca făcând jocuri politice, poliție politică, trafic cu bani negri, dirijați către o anumită televiziune prietenă. Mai recent, Daniel Dragomir apare în înregistrarea lui Dan Zorella declarând că, la răscumpărarea ziariÈ™tilor răpiți în Irak, Florian Coldea ar fi sustras, în beneficiu propriu, o importantă parte a sumei respective.

Nicio acțiune de verificare a acestor ipotetice abuzuri nu a fost deschisă de instituțiile îndrituite ale statului. Iar la toată această pasivitate instituțională, cel puțin suspectă, preÈ™edintele Klaus Iohannis a adăugat propria sa pasivitate de stâncă, ca un gir.

Cât despre Kovesi (acțiunea plagiatul, acțiunea cucuveaua mov, acțiunea Black Cube, dosarul RCS/RDS, dosarul ROMGAZ) È™i despre Livia Stanciu (cazul Rarinca, cazul Gutău, „žparteneriatul” ICCJ cu DNA), înglodarea preÈ™edintelui în nisipurile miÈ™cătoare ale propriilor sale dependențe de cele două doamne este evidentă È™i jenantă.

Vor zice unii că aÈ™a e dânsul, mai inerțial în latura sa contemplativă. Scuza asta nu se verifică însă, deloc, când vine vorba de adversari cu risc mai mic pentru propria lui siguranță. Nu s-a sfiit să-l facă pe Ponta È™i penal È™i plagiator (chiar înainte de verdictul final), să-l terfelească pe Tăriceanu numindu-l „žindivid” È™i amenințându-l cu justiția (aici), să-i refuze lui Dragnea dreptul constituțional de a fi ales È™i numit etc.

Ce să însemne această dublă măsură prezidențială decât abaterea stridentă (È™i, cred eu, forțată de È™antajiÈ™tii săi) a preÈ™edintelui de la rolul de arbitru È™i de garant al bunei funcționări a autorităților publice.

Am explicat pe larg, în alte articole, de ce am convingerea că în adâncurile sale machiavelice Klaus Iohannis doreÈ™te intens să scape È™i de Coldea, È™i de Kovesi (de Livia Stanciu a scăpat, deja, trecând-o pe linie moartă la CCR) È™i să planteze în locurile acestora persoane pe care el să le controleze È™i nu ele pe el (cum se întâmplă acum). DoreÈ™te, dar îi e frică să acționeze acum, tranÈ™ant, impotriva lor. Se teme de instrumentarul lor de È™antaj È™i nu vrea să riÈ™te.

Desigur, în multe situații de dramatism extrem, „žlucrul bine făcut” înseamnă aÈ™teptare, pregătire, slăbirea vigilenței adversarului, administrarea loviturii de grație la momentul oportun, de risc minim pentru succesul acțiunii. Poate că într-o astfel de logică îÈ™i gândeÈ™te Klaus Iohannis acest prim mandat. Poate că e vorba de răbdare È™i tenacitate, nu de laÈ™itate. Există, însă, un risc imens: acceptând, din rațiuni de oportunitate, prea multe compromisuri È™i abateri de la liberul arbitru È™i propria conÈ™tiință, să nu te trezeÈ™ti într-un final deformat È™i pervertit iremediabil.

Revenind la întrebarea „žce-aÈ™ face eu, în primul rând, în locul lui Klaus Iohannis”?, răspunsul ar fi unul fără echivoc: aÈ™ încerca, cu orice risc, să scap de È™antaj È™i de È™antajiÈ™ti. I-aÈ™ demite imediat pe cei doi, prezentând în paralel poporului faptul că o fac cu gândul la binele său, cu dorința de a fi preÈ™edintele pe care el l-a votat È™i nu un preÈ™edinte surogat, tras de sfori de păpuÈ™ari fără scrupule.

AÈ™ încerca să-mi recâÈ™tig libertatea de a gândi ce-i bine È™i de a spune ce gândesc.

Cum să fiu PreÈ™edintele României È™i să-mi reprim indignarea publică față de cazul Gutău? Cum să tolerez atâtea procese pierdute la CEDO de țara mea, de bugetul ei È™i, pe deasupra, să consimt să mai È™i elogiez sistemul ăsta juridic atât de defectuos? Cum să bag capul în nisip când Ministrul Justiției din țara mea spune că drepturile omului sunt un lux È™i cum să amuțesc complice în fața condițiilor de exterminare din închisorile româneÈ™ti, în fața perspectivei ca mii de compatrioți (oare nu sunt È™i preÈ™edintele lor?) să moară în următorii 2-3 ani cu zile în aceste temnițe lugubre iar, pe deasupra, țara să mai fie È™i amendată cu 80 milioane de euro pe an pentru sălbăticia administratorilor ei?

Domnule preÈ™edinte Iohannis: aceste tăceri încurajatoare, aceste susțineri deÈ™ănțate ale unor instituții de forță hipertrofiate reprezintă doar câteva dintre consecințele È™antajului la care sunteți supus È™i pe care nu cutezați a-l curma.

A venit timpul să ieÈ™iți din ambiguitate. Și spre binele dumneavoastră, din perspectiva istoriei, dar, mai ales, spre binele românilor.

Căci nu cred că sunteți aÈ™a cum vă înfățiÈ™ează preferințele È™i orbirile dumneavoastră. Nu puteți fi aÈ™a!

Contele de Saint GermainEditorialeBlack Cube,Cazul Gutau,cazul Rarinca,CCR,cucuveaua mov,Dan Zorella,Daniel Dragomir,dosarul RCS/RDS,dosarul ROMGAZ,Dragnea,Florian Coldea,Iohannis - Arhimede,Klaus Iohannis,labirint,libertatea de constiinta,Livia Stanciu,procese CEDO,santajisti,steaua polara,Tariceanu,Tolontan,ziaristii rapiti in IrakUneori mă întreb ce-aÈ™ face, în primul rând, dacă aÈ™ fi în locul lui Klaus Iohannis. În locul acestui mare preÈ™edinte inert care, mai recent, a devenit È™i un miÈ™tocar de gust îndoielnic. 'žTocmai EL!' (ca să-l parafrazez); cel complet lipsit de simțul umorului È™i de aceea atât de...Blog politic si polemic