Scorul acestui articol
[Total: 0 voturi. Media: 0]

Azi am lipsit din Bucureşti pentru nişte întâlniri care au presupus 10 ore de mers cu maşina şi cunoaşterea unor oameni relaxaţi.  Cum nimic nu e întâmplător,  soarta a făcut ca într-un anumit moment, la orele prânzului,  să-mi ajungă la urechi frânturi dintr-o discuţie purtată aprins la o masă festivă din apropiere.

Un personaj, care conversase tot timpul până atunci in maghiară şi care după atenţia ce i se acorda de către cei din jur părea LIDERUL, a ridicat privirile şi un deget spre un nou venit elegant şi în trecere, făcându-i semn să se oprească o clipă şi să asculte. Îi vorbi acestuia  în română:

–          Acum pot să-ţi dau vestea, excelenţă!

–          V-aţi hotărât? Pe cine?

–          Kelemen Hunor!

–          Atunci după Congres ieşiţi şi veniţi cu noi?

–          Cel mai probabil da. Da, cel mai probabil.

Szép uraim fél (petrecere frumoasa, domnilor) zise noul venit, cu un zâmbet larg adresat tuturor mesenilor, apoi îşi continuă drumul.

–          Cine e cel cu fular alb care tocmai iese? – am întrebat pe gazda noastră.

–          Senatorul liberal V.

Având în vedere că articolul lui Mihăieş de azi a fost sleit şi nu şi-a meritat dreptul la replica, nu-i aşa că dialogul pe care vi l-am relatat vă bucură mult mai mult?

Pe mâine!

Contele de Saint GermainEditorialeCongresul UDMR,Kelemen Hunor,mihaiesAzi am lipsit din Bucureşti pentru nişte întâlniri care au presupus 10 ore de mers cu maşina şi cunoaşterea unor oameni relaxaţi.  Cum nimic nu e întâmplător,  soarta a făcut ca într-un anumit moment, la orele prânzului,  să-mi ajungă la urechi frânturi dintr-o discuţie purtată aprins la o masă...Blog politic si polemic