Mulți știu pe pielea lor ce înseamnă o urgență stomacală. Crampe, bolboroseli, presiuni ascuțite și o  uriașă teamă de „prea târziu”. Tot organismul urlă: „o toaletă, o toaletă, regatul meu pentru o toaletă”. În astfel de clipe judecata e, practic, abolită. Vorbesc vintrele, dar ce spun eu „vorbesc”? Urlă, dictează, fac să dispară realitatea din jur și instituie dictatura realității lor: inconsistentă și urât mirositoare. (more…)
continuare...