Traian Băsescu – o continuare previzibilă
Sunt oarecum surprins de creditul pe care foarte mulţi analişti serioşi ai situaţiei politice din România îl dau posibilităţii ca Traian Băsescu să nu îl desemneze premier pe Victor Ponta.
Înţeleg, ei pleacă de la binecunoscuta iraţionalitate a preşedintelui în momente tensionate şi de la spiritul său de aventurier, de jucător fără scrupule, în marja riscului maxim, atunci când e adus pe buza prăpastiei.
Ce mi-e mai greu să pricep este însă uşurinţa cu care tratează aceşti analişti politici pildele trecutului recent ce-l vizează pe Traian Băsescu. Pilde care ne spun foarte clar că omul nu este nici atât de nebun pe cât pare, nici atât de curajos pe cât îl descrie legenda, nici atât de neînduplecat pe cât îi place să pozeze.
Dozajul de iresponsabilitate reală la acest politician lăcrămos, la acest cabotin cu ceapa în batistă, se opreşte exact acolo unde calculele de supravieţuire îi indică, matematic sau instinctiv, că, dacă depăşeşte măsura, urmează ireparabilul.
Când e vorba de propria piele nu mai are nici mândrie, nici principii, nici imaginaţie, nici vână de războinic. Se înmoaie în lacrimi, se poticneşte în nodul din gât şi e gata să facă orice, dar absolut orice, să se salveze.
Să ne amintim de episodul de la prima suspendare când a cerut audienţă licuriciului mare pentru a-i implora sprijinul. Promiţând în schimb recunoştinţă veşnică şi cine mai ştie ce.
Apoi episodul Raed Arafat, urmat de valul de concesii făcute protestatarilor, doar-doar l-or lăsa în pace să-şi exploateze până la termen imunitatea.
Apoi tăcerea laşă de mai multe săptămâni şi aşteptarea nemişcată, în vizuina de la Cotroceni , sperând într-o salvare de furia străzii cu ajutorul gerurilor anunţate de meteorologi.
Apoi desemnarea lui Victor Ponta premier, după ce se jurase public, repetat şi solemn ca o scândură de brad dintr-un depozit de pompe funebre, că nu va face niciodată un astfel de gest.
Şi exemplele ar putea continua.
După referendumul din vara asta, când interesele de stabilitate globală ale cancelariilor externe şi nicidecum vreo mare dragoste a acestora pentru Traian Băsescu l-au salvat de la o demitere binemeritată şi ruşinoasă, la conjucturalele sale înmuieri de coloană s-a mai adăugat şi obligaţia de a le fi recunoscător salvatorilor.
Cum atunci, în aceste condiţii, să luăm în serios posibilitatea unei îmbăţoşări de orgoliu a preşedintelui, unui refuz de a-l desemna pe Victor Ponta premier, când ştim că principala consecinţă a unei asemenea trufii ar fi destabilizarea şi mai gravă a României, nu mult dorita pe plan extern revenire la normalitate?
Crede cineva că vizita de ieri a lui Traian Băsescu la Oslo a fost programată aşa, în mare viteză, din respect pentru Albert Nobel ori ca să-i pună vreo pilă la juriu lui Mircea Cărtărescu?
Preşedintele ştia că acolo se va întâlni cu dna. Merkel, cu alţi câţiva dintre salvatorii lui din vară, şi spera să obţină vreo confirmare de sprijin pentru nou creata situaţie din România, cu zdrobitoarea majoritate a USL.
Un astfel de sprijin, pentru declanşarea unei noi crize, mi se pare însă imposibil de obţinut. Şi cred că dacă ar fi existat şi cea mai mică încurajare a intenţiilor războinice ale lui Traian Băsescu, aparatul său de propagandă ar fi speculat-o imediat. Ori, la nivel de reacţii internaţionale, victoria USL nu este nicidecum contestată ci consemnată ca voinţă a poporului român pe care clasa politică trebuie să o respecte.
Traian Băsescu nu va împiedica constituirea noului cabinet Ponta. Nu-l lasă nici străinătatea nici instinctul său de conservare. Tot ce, probabil, va încerca să facă, va fi să-şi negocieze o ducere până la capăt a mandatului într-o formă de coabitare care să nu-l transforme într-un personaj decorativ.
Nici nu e rea pentru el această variantă. Doi ani înseamnă mult, timp suficient ca noua putere să greşească, să se erodeze, şi să ne trezim în preajma alegerilor prezidenţiale din 2014 cu o altă stare de spirit a electoratului român.
https://www.conteledesaintgermain.ro/traian-basescu-o-continuare-previzibila/11-12-2012EditorialeAlbert Nobel,aventurier,Basescu,Merkel,Mircea Cartarescu,Ponta,Raed Arafat,USLSunt oarecum surprins de creditul pe care foarte mulţi analişti serioşi ai situaţiei politice din România îl dau posibilităţii ca Traian Băsescu să nu îl desemneze premier pe Victor Ponta. Înţeleg, ei pleacă de la binecunoscuta iraţionalitate a preşedintelui în momente tensionate şi de la spiritul său de aventurier, de...Contele de Saint Germain de Saint Germainsaintgermain66@yahoo.comAdministratorContele de Saint Germain
Comentarii prin Facebook:
băSSecu este disperat fiindcă pielea lui este scoasă la licitaţie.Tot acest joc în forţă este o cacealma prin care să forţeze un compromis cu USL ca să-şi salveze pielea(să nu intre la puşcărie) şi să rămână şi cu averea furată.Dar USL nu acceptă(încă?) trocul,respectiv demisia lui băSSecu contra librtatea şi averea lui.Dar s-ar putea ca Ponta,orbit de guvernare,să cedeze cum a cedat nepermis cu Barroso…
Apropo,voi ce părere aveţi:este bine sau nu să se facă un compromis cu băSSecu?
Mda! “Când e vorba de propria piele nu mai are nici mândrie, nici principii, nici imaginaţie, nici vână de războinic. Se înmoaie în lacrimi, se poticneşte în nodul din gât şi e gata să facă orice, dar absolut orice, să se salveze.” Asta e Ba$$escu cel ales de o mare parte (niciodata de o majoritate… serviciile pot sa confirme) dintre romani. Caracterizarea e totala… corespunde mie in suta celor care l-au votat, celor care gandesc ca el, celor care il inteleg. E ca o amprenta recoltata de la locul faptei suprapusa peste cea martor. Omul face un balet artistic nu numai pt a-si salva propria-i piele… are familie, copii! Este fiara incoltita, care stie ca nu are scapare!
Este ipochimenul scos din mlastina si care isi depaseste conditia… caz de studiu psihologic! hehehe! Gm.
Si eu inclin spre varianta instinctului de conservare.In fond interesul lui Ponta ca si al democraticilor occidentali este ca Antonescu sa nu ajunga presedinte intr-un timp scurt.O perioada de doi ani este lunga si multe se pot intampla.Pe de alta parte cred ca sunteti generos cand acordati doi ani pentru ca noua putere sa greseasca. Toate gafele si balbaielile guvernului Ponta au fost iertate in perspectiva alegerilor.De acum incolo oamenii vor deveni foarte nerabdatori.Si ,sincer vorbind, nu il creditez pe Ponta cu mari talente de administrator de tara. Mizez si eu pe o cumintire a guvernatorului, acordarea de mandat pentru Ponta sa se duca unde vrea el la Ue, etc.Iar Ponta in marea lui marinimie de coabitator sa-l lase sa ne reprezinte prin tarile Asiei Centrale, Bourkina Fasso si altele de acelasi calibru.
Nu e buna vestea. Inseamna ca inca se lafaie pe ecrane analisti preocupati sa intretina mitul importantei si omnipotentei lui Teboicotescu. Asta poate fi din prostie – autosabotaj, ori din ticalosie – de la usoara pana la grea.