Scorul acestui articol
[Total: 0 voturi. Media: 0]

Azi noapte m-a vizitat Contele de Saint Germain. Autenticul. Nu l-am recunoscut din primul moment. Mi-a vorbit într-o română electronică, emisă de creier, nu de coardele vocale. Era mărunțel, drept, cu perucă albă și dantele la guler și mâneci.

-          Dumneata îmi ții numele în actualitate. S-a apropiat și mi-a pus mâna mică, pergamentoasă, pe mâna cu care scriam.  Ţi-e chiar atât de greu?

-          Încerc să înțeleg. Parc-am mai trăit o dată așteptarea asta . Doar că atunci eram mai tânăr și aveam mai mult  timp să astept.

-          Ai și acum timp. Nu-ți pierde răbdarea. Se înfăptuiește. Am vrut doar să știi “¦

-          Totul mi se pare diabolic”¦

-          Atunci fii mai înțelept cu ungurii. Ei aprind tămâia în cădelniț㔦

Era deja la ușă când a rostit asta. A trecut dincolo fără să o deschidă. Fața i s-a șters ultima. Din zâmbetul său discret, de despărțire, a rămas pe furnir o fibră puțin mai albă, curbată în sus.

Contele de Saint GermainCrochiul de marticadelnita,Contele de Saint Germain,diabolic,tamaie,unguriiAzi noapte m-a vizitat Contele de Saint Germain. Autenticul. Nu l-am recunoscut din primul moment. Mi-a vorbit într-o română electronică, emisă de creier, nu de coardele vocale. Era mărunțel, drept, cu perucă albă și dantele la guler și mâneci. -          Dumneata îmi ții numele în actualitate. S-a apropiat și mi-a...Blog politic si polemic