Scorul acestui articol
[Total: 0 voturi. Media: 0]

Voi începe acest comentariu prin a propune o definiţie: valoare =competenţă + moralitate.

Apoi, sfidând logica matematică pentru care non(A şi B) = nonA sau nonB, voi nega definiţia de mai sus spunând: nonvaloare = incompetenţă + amoralitate.

Toată strategia lui Traian Băsescu, de concentrare a întregii puteri în mâinile sale, se bazează pe exploatarea nonvalorilor. Oamenii aleşi de el şi înălţaţi în funcţii trebuie să fie incompetenţi, pentru a nu avea alte idei decât ale sale şi trebuie să fie amorali, pentru a-l asculta orbeşte şi a nu se poticni în scrupule.

Această strategie nu este nici nouă şi nici necunoscută românilor: Ceauşescu a fost un fanatic practicant al ei.

Vă mai amintiţi de Constantin Dăscălescu, prim ministru comunist? Ce-l deosebeşte pe Emil Boc de el?

Dar de Emil Bobu vă mai amintiţi? Nu vi se pare că Igaş îl reîncarnează?

Elena Ceauşescu  purta coc; doar asta o diferenţiază de Elena Udrea, care poartă Jimmy Choo. Altfel, ambele au primit statutul de prime doamne şi,  tot aşa cum EC era academician, şi EU este cadru universitar la Spiru Haret.

S-ar putea umple biblioteci întregi cu volumele de consemnări ale asemănărilor între Ceauşescu şi Băsescu. Nu asta îmi propun să fac aici pentru că nici nu ar fi interesant; aceste asemănări sunt atât de evidente şi numeroase încât oamenii le sesizează şi singuri.

Ce aş dori să explic  este modul în care valoarea se poate răzbuna prin lipsă. Mi se pare foarte interesant faptul că, în cazul oamenilor valoroşi, nu e nevoie de o revoltă a acestora prin acţiune, de o ridicare a lor pe baricade, pentru a-i pedepsi pe cei ce îi ignoră, pentru a-i face pe aceştia să plătească usturătorul preţ al propriei  prostii. Este suficient ca ei, oamenii de valoare, să lipsească de la pupitrele de decizie în momente critice pentru putere. Este suficient ca ei să lase nonvalorile să se manifeste. Nu poate fi răzbunare mai eficientă.

Am văzut cu toţii cum s-a rezolvat, prin nonvaloare, un viscol de două zile: jumătate din ţară paralizată, 5 morţi, pagube uriaşe şi un prim ministru dând la lopată, după clişeul propagandistic al lui Ceauşescu pe vremea când turna cu canciocul “piatra de temelie” a ctitoriilor sale.

La ce bun pentru România  un întreg minister de interne, cu trupe numeroase şi investiţii în dotări cât deficitul pentru sănătate şi învăţământ la un loc, dacă este condus de un tembel a cărui singură pricepere este să fie o slugă nevertebrată?

La ce bun pentru România o armată  cu recunoaştere NATO dacă la conducerea ei este instalat un trepăduş de la intendenţă bun doar să facă vocea a doua atunci când preşedintele interpretează aria calomniei la adresa ofiţerilor săi?

La ce bun pentru România nişte miniştri aroganţi şi hrăpăreţi (Udrea, Funeriu) sau nişte miniştri paraşutaţi din neantul anonimatului şi mediocrităţii (Vreme, Ariton, Ialomiţianu), când ţara este flămânzită, capabilă doar a mai forma 112?

Şi la ce bun pentru România nişte mercenari UDMR-işti (Ritli, Hunor, Borbely) exact la ministerele cu cel mai mare impact asupra fibrei şi fiinţei naţionale?

La ce bun? Vă spun eu: la producerea miracolului care se întâmplă acum. La resuscitarea demnităţii individuale, la revoltele actuale, la răzuirea, cu şpaclul, a slinului portocaliu care s-a depus peste ţară ca o rugină şi ca un mucegai.

Asistăm, stimaţi compatrioţi, la răzbunarea valorii. Prin lipsă!

Contele de Saint GermainEditorialeAriton,Basescu,Bobu,Boc,Borbely,Ceausescu,competenta,Dascalescu,Elena Ceausescu,Funeriu,Hunor,Ialomiţianu,Igas,moralitate,Ritli,Udrea,valoare,VremeVoi începe acest comentariu prin a propune o definiţie: valoare =competenţă + moralitate. Apoi, sfidând logica matematică pentru care non(A şi B) = nonA sau nonB, voi nega definiţia de mai sus spunând: nonvaloare = incompetenţă + amoralitate. Toată strategia lui Traian Băsescu, de concentrare a întregii puteri în mâinile sale,...Blog politic si polemic